Fondurile mutuale au profitat din plin de pe urma reducerii apetitului pentru consum si a prudentei romanilor, generate de criza, reusind in primul semestru sa atraga aproape o zecime din sumele atrase de banci in depozite.
“Asistam la o schimbare a comportamentului de investitii. Pe fundalul crizei, fondurile mutuale, si in particular fondurile monetare, au putut fi mai bine auzite si mai vizibile pentru investitori pentru ca acestia au inceput sa se gandeasca la modalitati de a-si proteja banii de inflatie sau de deprecierea monedei nationale, si mai putin la obtinere de creditare si consum”, a spus Dragos Neacsu, presedintele societatii de adminstrare Erste Asset Management.
Cele 53 de fonduri mutuale au raportat subscrieri record de 1,13 mld. lei in prima jumatate a anului, performanta realizata in principal prin aportul a cinci fonduri monetare care au atras de la investitori mare parte din suma, respectiv 981,1 mil. lei. Sumele intrate in fondurile mutuale sunt comparabile cu sumele noi depuse de romani in depozite bancare, principalul competitor al produsului investitional. Potrivit celor mai recente informatii disponibile, romanii au depus 8,6 mld. lei in depozite bancare in primele cinci luni ale anului, ducand astfel la aproximativ 10% ponderea sumelor intrate in fonduri din depozitele noi atrase de banci.
“Alaturi de faptul ca investitorii sunt mai chizbuiti si se gandesc tot mai mult cum sa economiseasca, faptul ca piata imobiliara nu va mai aduce randamente asa de mari ca in trecut, va indrepta tot mai multi investitori sa descopere fondurile mutuale. De asemenea, cred ca intr-un interval de un an sau doi, o parte din sumele investite in produse foarte sigure, cum ar fi titlurile de stat sau casetele de valori, vor merge spre instrumente financiare cu un grad mai ridicat de risc, asemeni fondurilor mutuale, fie din dorinta de diversificare, fie din apetitul pentru castig”, a spus Mihail Ion, presedintele societatii de administrare Raiffeisen Asset Management (RAM).
Bancile nu mai vand credite, ci vand fonduri
Sprijinul distributiei bancare a fost un alt atu de care au beneficiat fondurile monetare. De exemplu, in cazul BCR, peste 90% din cele 650 de unitati bancare si 1.800 din totalul de 3.000 de vanzatori distribuie unitati de fonduri.
Desi volumele atrase bat recorduri pentru o industrie ale carei active nu depasesc 400 mil. euro, ponderea investitiei la fonduri mutuale in averea financiara a unei familii este in continuare redusa, de sub 1%, in timp ce in alte state din Europa Centrala si de Est proportia urca si pana la 40%. In opinia lui Ion de la RAM, procentul redus reflecta potentialul ridicat de crestere al industriei.
“Este inca copilaria fondurilor mutuale. Descoperirea si intelegerea acestor produse este un proces care va dura. Acum discutiile cu investitorii se poarta in termeni de dobanda la depozite si dobanda la fondurile monetare, termenul de randament cere ceva timp pentru a fi inteles”, a continuat Neacsu.
Administratorii sunt de parere ca odata cu scaderea dobanzilor si cu revenirea apetitului pentru risc, romanii vor inlocui treptat depozitele bancare cu plasamentele in fondurile mutuale.
“Premisele pentru continuarea cresterii din primul semestru exista. Alaturi de monetare, fondurile de obligatiuni vor fi dominantele celui de-al doilea semestru. Astfel ca la finalul acestui an, activele fondurilor mutuale ar putea ajunge la 500 milioane de euro”, a estimat presedintele Erste AM.