Criza financiara ingreuneaza realizarea proiectelor public-private

Proiectele in parteneriat public-privat (PPP) vor fi mai dificil de implementat in urmatoarea perioada din cauza restrangerii resurselor financiare din partea bancilor, odata cu intensificarea crizei financiare internationale, potrivit participantilor la seminarul “Dezvoltarea infrastructurii romanesti in parteneriat public-privat”, organizat de compania de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) in parteneriat cu ZF.

In aceste conditii, realizarea primului proiect de infrastructura in sistem PPP, tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov, cu o valoare estimata de circa 1 mld. euro, ar putea fi afectat de contextul macroeconomic actual. Castigatorul pentru constructia tronsonului va fi ales luna aceasta de catre Ministerul Transporturilor dintre patru consortii (Strabag-Egis-Eurovia, Bilfinger Berger-Porr, Colas-Bouygues si Aktor-Vinci). “In conditiile actuale va fi greu ca o singura banca sa finanteze un proiect in parteneriat public privat cu o valoarea mai mare de un miliard de euro. Spre exemplu, pentru tronsonul Comarnic-Brasov va fi nevoie de cel putin 10 banci care sa participe la finantarea proiectului”, a declarat Markus Kriegler, directorul departamentului finantari de proiecte din cadrul Erste Bank. El a adaugat ca va fi nevoie de mai mult timp pentru a obtine finantarea, iar negocierile vor fi mai intense. “Bancile nu dispun in prezent de disponibilitati financiare si vor fi mai retinute in momentul finantarii unui proiect. Se vor implica doar in proiecte complet fezabile. Romania este insa astazi in situatia de a-si initia proiectele de infrastructura vitala in conditiile in care gradul de selectivitate al institutiilor financiare se accentueaza direct proportional cu restrangerea disponibilitatii finantarii private”, afirma Adriana Gaspar, senior partner in cadrul NNDKP. Ideea este sustinuta si de constructori, care vor fi nevoiti sa majoreze aportul de capital in cadrul proiectelor PPP. “Bancile sunt mai reticente in preluarea riscurilor pe care le implica proiectele de infrastructura de mari dimensiuni, astfel ca sectorul privat va fi nevoit sa creasca aportul de capital propriu, pe masura ce dobanzile vor creste”, apreciaza Nadina Geier, director de proiect in cadrul companiei germane Hochtief Concessions. Pe de alta parte, George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania apreciaza ca principalele probleme in ceea ce priveste PPP sunt lipsa unei legislatii clare si a proiectelor fezabile, in conditiile in care, spre exemplu, majoritatea primariilor au proiectat aeroporturi cu valori de 200 mil. euro, nesustenabile pentru traficul aerian care ar putea fi generat de aceste orase.