UDMR a convocat Consiliul Permanent al Uniunii (for important de decizie) pentru a examina oportunitatea rămânerii la guvernare, după ce Curtea Constituțională (CC) a constatat că angajarea răspunderii Guvernului, săptămâna trecută, pe legea educației, este neconstituțională. Proiectul pe care Guvernul își angajase răspunderea dădea dreptul minorităților să studieze geografia și istoria României în limba maternă. Maghiarii se tem că Parlamentul va elimina acest drept, pe care ei îl cer de mai bine de 15 ani, fără să-l fi obținut până în prezent. Marko Bela, șeful UDMR, sugerează că, în aceste condiții, Uniunea nu mai are ce căuta la guvernare.

Înaintea moțiunii de cenzură de săptămâna trecută, înțelegerea dintre PDL și UDMR a fost ca, imediat după respingerea moțiunii, Guvernul să-și angajeze răspunderea pe legea educației, ceea ce s-a și întâmplat – gest care a atras o nouă moțiune rămasă acum fără obiect. De ce a grăbit UDMR adoptarea legii? În ultimii 20 de ani, UDMR a obținut drepturi pentru minorități unoeri destul de greu și în timp, dar odată obținute ele nu au mai fost retrase, niciun guvern neîndrăznind să facă acest lucru.

Reproșurile UDMR nu se îndreaptă acum către opoziție, ci către PDL.

“Nu aveau de ce să aplaude”, spune Marko, cu referire la faptul că șeful Comisiei pentru învățământ din Senat, Mihail Hârdău, fost ministru al educației, a aplaudat când a aflat decizia Curții. Maghiarii fac acum calcule și încearcă să descopere care este resortul din spatele deciziei Curții, pe care ei o consideră pur politică.
Suspiciunile sunt și mai mari întrucât cel care a înclinat balanța în favoarea deciziei de neconstituționalitate (în momentul în care patru judecători erau “pentru” și patru “împotrivă”) este judecătorul Petre Lăzăroiu, care a fost numit la Curte de președintele Traian Băsescu.

Curtea nu și-a motivat decizia, comunicatul CC susținând doar că a constatat un conflict de natură instituțională între Guvern și Parlament. Acest lucru are implicații majore, având în vedere că angajarea răspunderii nu este valabilă, iar proiectul își urmează cursul parlamentar. Proiectul se afla în dezbaterea Senatului (cameră decizională) și a fost retras de Guvern care și-a angajat răspunderea, lucru care a determinat opoziția să depună o moțiune de cenzură. Curtea a dat câștig de cauză președintelui Senatului, Mircea Geoană, care a sesizat CC pe considerentul constituțional potrivit căruia un proiect, odată înscris în circuitul legislativ, nu mai poate fi retras.

Marko susține că tergiversarea dezbaterii asupra acestui proiect indică slăbiunea coaliției.
Un alt lider important al UDMR, Frunda Gyorgy, a susținut că nu mai are niciun sens ca Uniunea să rămână în coaliție pentru că, participând la guvernare în actualele condiții și-a pus în joc prestigiul, mai ales în fața electoratului maghiar, fără să obțină nimic în schimb.

Subiecte #criza guvernamentala#udmr