Era clar mai demult ca sistemele de plata din banci trebuie legate de valoarea creata pe termen lung, de performanta realizata pe un intreg ciclu de business, si nu de profitul pe trimestrul urmator, iar viziunea asupra bonusurilor se va schimba si in Romania, afirma bancherii.
Consiliile de Supraveghere, care ii reprezinta pe actionarii unei banci, sunt cele care decid nivelul bonusurilor acordate echipelor de top management.
“Conducatorii de banci au luat bonusuri pentru ca au atins obiectivele stabilite de Consiliile de Supraveghere. Nu i-a fortat nimeni pe membrii acestora sa nu fixeze si pana acum obiective pe termen lung in functie de care sa fie stabilite bonusurile, puteau sa o faca foarte bine, insa impinsi de actionari, de analisti, de fondurile de investitii, au intrat in goana dupa rezultate pe termen scurt”, afirma Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank. El sustine ca schimbarea sistemelor de bonusare in grupurile bancare internationale nu va avea mare efect in Romania, unde nu au fost acordate premii foarte mari.
Rasvan Radu, presedintele executiv al UniCredit Tiriac Bank, afirma ca viziunea asupra bonusurilor se va schimba si in bancile din Romania, urmand a fi tot mai mult legata de performanta bancii si chiar a grupului in ansamblu din care face parte.
“Bonusul trebuie sa reflecte performanta bancii pe termen mai lung. Asa cum cresterile puternice ale profiturilor si ale portofoliilor de credite au ramas de domeniul trecutului, nici majorarile salarile din ultimii ani nu vor mai fi de actualitate”, spune Radu.
In Occident continua de mai multe luni o dezbatere aprinsa privind nivelurile la care ajunsesera castigurile bancherilor si riscurile ca asemenea practici sa continue desi criza nu s-a incheiat, iar multe banci mari au supravietuit numai datorita injectiilor de capital primite de la guverne.
Acordarea de bonusuri a atins apogeul si in sistemul bancar romanesc in 2008, cand multi sefi de banci au fost premiati in contul cresterilor spectaculoase ale businessurilor din 2007, bonusul ajungand in unele cazuri mai mare decat salariul anual.
De pilda, intreaga conducere executiva a Raiffeisen a primit un “bonus de performanta” de valoare neprecizata public, in conditiile in care anul 2007 fusese considerat de catre actionarul majoritar Raiffeisen International drept “cel mai bun din istoria de 10 ani de la intrarea pe piata”, cu un profit net de peste 94 mil. euro.
De
asemenea, Andreas Treichl, CEO al Erste Group si presedinte al
Consiliului de Supraveghere al BCR, a castigat anul trecut un bonus
de performanta de 1,75 milioane de euro in conditiile unui salariu
anual de 1,2 milioane de euro. El a fost astfel recompensat de
Consiliul de Supraveghere al Erste pentru profitul record al
grupului din 2007 – 1,17 mld. euro. In 2008, castigul grupului
austriac a scazut la 860 mil. euro, inclusiv din cauza pierderilor
provocate de unele plasamente.
Treichl: Bonusurile din banci au fost partial responsabile de criza
“Chiar cred ca platile acordate sub forma de bonusuri au fost partial responsabile de criza”, a declarat recent Treichl, adaugand ca bancherii ar trebui sa respecte faptul ca opinia publica este revoltata de atitudinea unor membri ai breslei care considera ca sistemul platilor exagerate ar trebui sa continue ca pana acum.
De asemenea, el si-a acuzat colegii la o conferinta organizata recent la Frankfurt ca inchid ochii la problemele cu care se confrunta comunitatea bancara. “Inainte bancherii erau una dintre cele mai respectate profesii, iar astazi reputatia lor a cazut la nivelul celei pe care o au politicienii. Cred ca nu luam destul de in serios aceasta problema.”
Rasvan Radu afirma ca salariile au fost inghetate anul acesta in banca sa, urmand a fi schimbata abordarea privind salarizarea. El spune ca 2009 aduce pentru prima data dupa multa vreme in sistemul bancar reduceri ale numarului de sucursale bancare si de angajati.
Conform datelor BNR, numarul salariatilor din banci a scazut cu 2.403 in semestrul I fata de decembrie 2008, pana la 69.219 oameni. In acelasi interval reteaua de sucursale si agentii s-a restrans cu 52 de unitati.
Radu spune ca la UniCredit au fost inghetate angajarile, iar
prin fluctuatiile naturale de personal rezulta o ajustare a
numarului de angajati. In primele sase luni ale acestui an,
personalul bancii a scazut cu 135 de oameni, pana la 3.101. El
adauga ca nu s-a recurs la concedii fara plata ca in alte banci
pentru diminuarea cheltuielilor salariale.
Seful Raiffeisen: Peste jumatate din costurile unei banci sunt legate de salarii
Van Groningen sustine ca banca sa nu se afla sub presiunea de a recurge la o restructurare drastica.
“Suntem profitabili luna de luna, asa ca ne permitem o ajustare pe o perioada indelungata. Nu suntem nevoiti sa inchidem 100 de unitati sau sa aplicam masuri precum concediul fara plata. In general nu mai inlocuim personalul care pleaca din banca si astfel in timp numarul angajatilor se va duce in jos.”
In prima jumatate a anului, personalul Raiffeisen a scazut cu aproape 300 de salariati fata de 2008, pana la 6.612.
Van Groningen reaminteste ca aproximativ jumatate din costurile unei banci sunt legate de salarii si orice discutie privind controlul costurilor trebuie sa porneasca de la numarul de angajati.
“Si la nivelul economiei, si in sistemul bancar este nevoie de schimbari structurale. O perioada de criza iti da prilejul sa reduci numarul de angajati, sa schimbi procedurile, sa fii mai eficient si astfel sa devii o banca mai puternica. Daca doar ii trimiti in concediu fara plata 3 saptamani, cand se intorc ai aceeasi banca, aceeasi structura. Dupa criza, banca in care se fac ajustari reale va fi mai puternica.”