Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naționale, merge pe o creștere economică de 2% la anul, nivel susținut în continuare de exporturi, dar și de refacerea componentei de consum.
“Exporturile nu vor mai crește ca în ritmul de acum, dar vor crește și treptat tracțiunea pentru economie va fi preluată de consum și de investiții”, menționează el.
El spune că “avem informații de la bănci că se fac investiții. Acolo unde se dau credite se dau pentru investiții”. La începutul acestui an atât FMI, cât și BNR și Guvernul mergeau pentru 2012 pe o creștere economică de 4%, dar această țintă a fost revizuită acum în toamnă din cauza înrăutățirii situației din Europa.
Pentru acest an creșterea economică este estimată în jurul a 1,5%. Având în vedere rezultatele bune din trimestrul trei, în special din agricultură, Croitoru nu crede că în T4 vor fi surprize astfel încât să afecteze ținta pe tot anul.
Este posibil ca Guvernul să meargă pe un deficit bugetar zero astfel încât să nu existe surprize, cum s-au întâmplat în anii anteriori, când estimarea greșită a veniturilor și menținerea cheltuielilor au dus la un minus foarte mare în buget?
“Nu cred că este posibil să avem un deficit zero. Nu este de dorit. Un șoc de o asemenea natură în cererea Guvernului nu va ajuta economia. Cred mai degrabă că o eventuală problemă mare în Europa va duce la deteriorarea deficitului”, a menționat Croitoru.
Oricum creșterea economică depinde foarte mult de extern și de investițiile din afară. Croitoru spune că investițiile străine vor crește, dar nu vor fi la nivelul din anii de vârf, 2007-2008, când România reușea să atragă aproape 9 miliarde de euro.
Potențialul de creștere economică a României este de 3-4% pe an.
Problemele Greciei, care au izbit în față întreaga Europă, macină toate economiile, iar acum lovește și în sistemul bancar european. În ultimele șase luni liderii Germaniei și Franței nu au reușit să găsească o soluție pentru rezolvarea acestor probleme. Croitoru este mai optimist acum decât acum o lună că acești lideri vor ieși cu o soluție, pentru că sunt presați din toate părțile și nu mai au timp. Dar cu ce bani vor salva și statele și băncile? “Asta e problema!”, spune Croitoru.
El nu crede în varianta unui faliment “necontrolat” al Greciei, care ar fi un dezastru. Indiferent cum se va încheia problema din Grecia, România va fi afectată prin mărirea costului resurselor atrase, prin creșterea CDS-ului (prima de risc) și prin scurtarea maturităților liniilor de finanțare.
El spune că băncile românești, indiferent dacă sunt deținute de grupurile elene, sunt bine capitalizate și pot să facă față turbulențelor. Croitoru spune că BNR are pregătite planuri pentru orice situație și este pregătită să intervină în orice caz care ar apărea. “Aceste planuri sunt scrise pe hârtie.”