La Editura Paideia a reapărut lucrarea lui Radu Lungu “Domni și Principi ai Țărilor Române. Cronologie ilustrată”, o carte utilă și frumoasă totodată, și, concomitent, un fapt de cultură. Este o carte care îi prezintă pe toți domnii și principii Țărilor Române, inclusiv guvernatorii numiți de casa imperială de Habsburg pentru Transilvania, în texte scurte, între o pagină și maximum nouă (Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș), fiecare cu ilustrația sa color. Fiecare domnitor este prezentat genealogic, în faptele sale de domnie și cu atitudinea sa politică și culturală. Pentru prima oră sunt alăturați domnilor munteni și modoveni, principii transilvăneni cu imagini și date, după un tipic unitar.
Țara Românească se bucură de 50 de “aleși”, din care 30 domni pământeni (printre care Basarab I, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu), 17 domni fanarioți (printre care Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti) și 3 domni “regulamentari” (Alexandru Dimitrie Ghica, Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbei).
Moldova – 44 de domni, din care 23 domni pământeni (printre care Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb, Ștefan cel Tânăr, Petru Rareș, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir), 19 domni fanarioți (printre care Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Grigore III Ghica) și 2 domni regulamentari” (Mihai Sturdza, Grigore V Ghica).
Nu-l uităm pe domnul unionist al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza.
Transilvania “se prezintă” cu 1 voievod (Iancu de Hunedoara) și 17 principi (printre care Ștefan Báthori, Gabriel Bethlen, Ghorghe Rákóczi I, Gheorghe Rákóczi II, Francisc Rákóczi II).
De ce socotim această lucrare un eveniment editorial? Este singura lucrare de acest fel din literatura noastră istorică. Este un instrument de informare foarte bine organizat, util în egală măsură specialistului și publicului larg. Iconografia este unică. Cea mai mare parte a portretelor domnilor Țării Românești și ai Moldovei au fost strânse de Nicolae Iorga (“Domnii români după portrete și fresce contemporane”, Sibiu, Krafft & Drotleff, 1930); în plus, imaginile au fost prelucrate grafic pentru a da unitate lucrării. Cartea are peste 400 de pagini și este integral policromă.