Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins în ședința de luni, cu unanimitate de voturi, detașarea în funcția de ministru a Monei Pivniceru – propusă de premierul Victor Ponta pentru portofoliul Justiției.
“În ședința din data de 6 august 2012, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat solicitarea privind detașarea la Ministerul Justiției, pe o perioadă de 6 luni, în vederea numirii în funcția de ministru al Justiției, a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru, membru ales al CSM”, informează Biroul d epresă al Consiliului.
Sursa citată arată că, în conformitate cu prevederile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi, Secția pentru judecători a hotărât că este inadmisibilă detașarea unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii în orice funcții, inclusiv în cele de demnitate publică numite și, în consecință, a respins cererea de detașare la Ministerul Justiției a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru, membru ales al CSM.
Potrivit articolului 51, din Legea 317/2004 privind CSM, “(4) calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție”.
Pentru a accede în funcția de ministru, Pivniceru ar trebui să-și dea demisia din funcția de membru al CSM, apoi să revină la Înalta Curte de Casație și Justiție, după care să ceară detașarea la Ministerul Justiției, spun surse din magistratură.
Pe cererea de demisie se pronunță plenul CSM.
Articolul 133 din Constituție arată că CSM este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen.
Luni seara, Secția pentru judecători a CSM a luat în discuție situația judecătorului Mona Pivniceru, membru ales de magistrații instanței supreme în Consiliu și propus pentru funcția de ministru al Justiției, caz fără precedent pentru Consiliu.
“Din cauza incompatibilităților legale, magistratul poate fi numit într-o funcție de demnitate publică doar consecutiv unei detașări în structura respectivă. Nu există însă precedentul numirii unui judecător/procuror activ în funcția de minstru, cea mai înaltă funcție ocupată până acum fiind cea de secretar de stat”, susțin surse din magistratură.
Mona Pivniceru, reprezentanta judecătorilor instanței supreme în CSM, a fost nominalizată, luni, pentru funcția de ministru al Justiției, anunțul fiind făcut de către premierul Victor Ponta.
Potrivit articolului 2, din Legea 303/2004 privind statul magistraților, “judecătorii numiți de președintele României sunt inamovibili, în condițiile prezentei legi; judecătorii inamovibili pot fi mutați prin transfer, delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor, și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Articolul 57 din legea 303 stipulează că delegarea în funcțiile de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție a judecătorilor de la această instanță se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Totodată, articolul 58 prevede: “(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale. (2) Durata detașării este cuprinsă între 6 luni și 3 ani. Detașarea se prelungește o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condițiile prevăzute la alin. (1)”.