Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) nu vor putea asigura participanților o pensie decentă dacă în următorii ani contribuțiile nu vor crește accelerat și nu vor depăși pragul maxim de 6% din salariul brut – la care ar trebui să se ajungă în 2016, potrivit reglementărilor în vigoare – consideră Mircea Oancea, președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
“Suntem încă departe de o cotă de contribuție care să asigure pensii decente pentru participanți și să reprezinte o alternativă reală pe termen lung la politicile de stat în domeniul pensiilor. Trebuie să accelerăm creșterea cotei de contribuție pentru ca viitorii pensionari să poată trăi decent”, a declarat Oancea, prezent la Conferința Națională de Pensii Private organizată de Media XPRIMM.
Valoarea medie a sumelor acumulate în contul fiecărui participant la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) este de circa 800 de lei (sub 200 de euro), incluzând și randamentele anuale de două cifre obținute de fonduri de la startul sistemului, potrivit șefului CSSPP.
În prezent, Casa Națională de Pensii virează către fondurile private un procent din contribuțiile de asigurări sociale reprezentând 2,5% din salariul brut, dar legea prevede creșterea treptată a acestui procent, până la un prag maxim de 6%. La sfârșitul lunii septembrie, fondurile de pensii private obligatorii administrau active totale echivalente cu 975 mil. euro, până la sfârșitul anului valoarea acestora urmând să depășească un miliard de euro.
În primele nouă luni, fondurile de pensii obligatorii au avut un randament mediu de 13,3%, iar cele facultative (Pilonull III) au înregistrat un randament de 10,2%, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Comparativ, nivelul mediu al inflației a fost în același interval de timp de 6,25%. “Randamentul investițiilor realizate de fondurile de pensii este direct influențat de volumul activelor administrate, astfel fiind explicate randamentele mai mici pe segmentul pensiilor facultative”, a explicat Oancea. Fondurile facultative administrau în septembrie active de aproximativ 50 mil. euro și aveau 211.800 de participanți.
Contribuțiile la pensiile private au fost investite preponderent în titluri de stat, astfel că în prezent fondurile de pensii dețin obligațiuni și certificate de trezorerie în valoare de 2,11 miliarde de lei (circa 500 mil. euro), reprezentând 4,5% din valoarea totală a titlurilor emise de Ministerul de Finanțe.
Reforma sistemului de pensii a început mai târziu în România comparativ cu celelalte țări din regiune, astfel că valoarea contribuțiilor ajunge undeva sub 1% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 14% în Polonia, 10% Ungaria sau 4% în Bulgaria.
Chiar dacă se află încă în faza de acumulare, fondurile private au efectuat până acum aproximativ o mie de plăți către foști participanți, valoarea cumulată a acestora fiind de 342.000 de euro, a precizat Oancea. Totodată, el a spus că proiectul de lege privind plata pensiilor private va fi finalizat la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, ulterior urmând să intre în dezbatere parlamentară.
Referitor la creșterea contribuțiilor la pensiile facultative, șeful CSSPP spune că va propune creșterea pragului de deductibilitate fiscală de la 400 de euro la 1.000 de euro și eliminarea plafonului de contribuție stabilit în prezent la 15% din salariul brut.
În paralel, Crinu Andănuț, președintele APAPR, a susținut necesitatea continuării reformei sistemului de pensii, apreciind că noua lege a pensiilor va reuși doar să echilibreze sistemul public pe o perioadă de șapte-opt ani, în timp ce situația nu se va îmbunătăți pe termen lung.
“Pentru tinerii care au acum între 20 și 30 de ani, pensia de stat nu va depăși 10% din ultimul salariu. Sistemul public este în faliment și are nevoie de un supliment privat puternic”, a afirmat Andănuț.