Fondurile de pensii private obligatorii și facultative din România nu au expunere directă pe niciun instrument financiar de plasament emis de către vreo entitate din Grecia, a declarat Mircea Oancea, președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
“Niciun fond de pensii nu are expunere directă pe vreun emitent din Grecia, ci numai indirectă, la bănci românești cu capital elen, unde s-au constituit depozite. Aceste bănci sunt bine capitalizate”, a spus Oancea.
La finele lunii septembrie depozitele bancare aveau o pondere mai mică de 10% din totalul activelor de aproape 5,8 miliarde de lei (1,3 mld. euro) administrate de fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II). Pe segmentul pensiilor facultative (pilonul III) cota depozitelor bancare depășea 6% din activele de 329 milioane de lei.
Fondurile de pensii țin de aproape două ori mai mulți bani în depozite decât în urmă cu un an, deoarece sunt mai prudente în a investi în alte tipuri de active în această perioadă marcată de incertitudine.
Oancea a mai spus că 99% din activele fondurilor de pensii plasate în titluri de stat sunt emise de statul român.
“Necesarul de finanțare a deficitului bugetar se va meține ridicat și în viitor, iar fondurile de pensii vor fi în continuare unul dintre principalii investitori în aceste forme de plasament.”
El a menționat că, în fața unor posibile solicitări din partea clienților privind rambursarea anticipată a unor sume de bani, fondurile de pensii private prezintă un “avantaj” în raport cu băncile sau societățile de asigurare.
Fondurile de pensii private obligatorii au înregistrat, în perioada mai 2008 – septembrie 2011, un profit de 634 de milioane de lei, sumă care reprezintă diferența dintre valoarea activelor și sumele virate de Casa Națională de Pensii.
“Menționez că acest profit este unul potențial”, a spus Oancea.
Șeful Comisiei a spus că, pe întreg anul 2011, randamentul estimat pe segmentul pensiilor obligatorii se va situa în jurul cifrei de 10%, nivel dublu față de rata inflației.
El a mai precizat că administratorii de fonduri de pensii au efectuat peste 2.500 de plăți către persoane care, din diverse motive (deces, pensionare anticipată, pierderea capacității de muncă), și-au pierdut calitatea de angajat. Plățile însumează aproape 3,7 milioane de lei.