In plina criza a economiei americane Barack Obama a venit cu un plan care a promis salvarea clasei de mijloc. Planul pe care l-a propus se bazeaza pe cresterea taxelor pentru oamenii cu venituri mari si reducerea impozitelor pentru cei care castiga mai putin de 250.000 de dolari pe an.

De asemeanea, Obama se bazeaza pe impiedicarea pierderii locurilor de munca si crearea de slujbe noi. Senatorul democrat a sustinut ca programul de reducere a taxelor al lui George W. Bush le ofera celor care castiga peste 1 milion de dolari o reducere de impozite de 160 de ori mai mare decat pentru familiile din clasa medie. In acelasi timp, candidatul democrat a remarcat ca administratia lui Bush a refuzat sa schimbe sistemul de sanatate, cel al educatiei si legislatia din domeniul imobiliar intr-un mod care sa fie benefic pentru clasa de mijloc. Obama a promis asigurari de sanatate pentru toti americanii, stiut fiind ca cel putin 50 de milioane de americani nu au astfel de asigurari. Pe fondul crizei financiare, Obama a propus un plan de criza in valoare de 60 de miliarde de dolari. Propunerile lui Obama presupun un moratoriu de 90 de zile pentru confiscarea proprietatilor celor care nu-si pot plati ipotecile la banci si reduceri de taxe pentru firmele care creeaza locuri de munca. A doua propunere se refera la acordarea unui credit returnabil de 3.000 de dolari firmelor pentru fiecare nou angajat full-time in SUA in urmatorii doi ani. Analistii au caracterizat propunerile candidatului democrat ca fiind modeste, cerand un plan mai puternic. Dar Obama a propus anterior acestui program un plan de relansare a economiei tarii, estimat la 115 miliarde de dolari. Planul prevede o reducere de impozite pentru marile companiile petroliere astfel incat familiile sa obtina un rabat de 1.000 de dolari pentru a-si putea plati facturile. O alta masura propusa pentru relansarea economiei SUA include crearea unui fond de 25 de miliarde de dolari pentru a ajuta statele sa gestioneze criza financiara, fara a creste impozitele si fara a deteriora calitatea serviciilor de sanatate, educatie sau ajutorul de incalzire. De asemenea, planul Obama-Biden (numit si dupa numele vicepresedintelui democrat Joe Biden) mai include crearea unui alt fond, tot de 25 de miliarde de dolari, destinat prevenirii reducerii de slujbe din infrastructura – per total cele 50 mld. dolari vor salva peste 1 milion de persoane care sunt in pericol sa-si piarda locurile de munca. Tandemul democrat doreste de asemenea extinderea ajutorului de somaj si reducerea temporara a impozitului pe acest tip de venit. In ceea ce priveste ajutorul familiilor de clasa medie, Obama promite o reducere de taxe permanenta de 500 de dolari pentru muncitori si 1.000 de dolari pentru familiile acestora. Aceasta masura va duce la eliminarea impozitelor pentru aproximativ 10 milioane de americani. In plus, senatorul democrat doreste eliminarea impozitelor pentru pensionarii care au castigat pana la 50.000 de dolari pe an. Presa comenteaza greutatile pe care le va intampina Obama, cel putin in prima parte a mandatului sau. Potrivit Reuters, noul presedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, si Partidul Democrat se vor confrunta cu o multitudine de probleme economice, cele mai grave de la criza anilor ’30. Criza financiara, cea mai severa din ultimii 80 de ani pentru America, va fi una dintre cele mai serioase provocari pentru noua administratie democrata. Majoritatea economistilor considera ca SUA se afla deja in recesiune, proces care s-ar putea accentua pana in ianuarie, cand Obama, primul presedinte de culoare de la Washington, va prelua Casa Alba. Obama sprijina initierea unui al doilea program de stimulare a sistemului financiar si a economiei, evaluat la 175 de miliarde de dolari, care include, printre altele, fonduri pentru infrastructura si o noua runda de returnari de taxe catre mediul de afaceri, dupa cea derulata in prezent de actuala administratie. Totodata, sectorul medical a devenit o problema pentru SUA odata cu intensificarea turbulentelor din sistemul financiar, care au afectat companiile de asigurari. Obama a propus, in campania electorala, un program de asigurari la nivel national, care va permite cetatenilor si firmelor mici sa cumpere pachete de ingrijire medicala similare cu cele disponibile bugetarilor, suplimentate, partial, de o taxa aplicata angajatorilor care nu ofera asigurari de sanatate salariatilor. In plus, noul presedinte este de acord cu inregistrarea electronica a fiselor medicale, pe care o considera necesara pentru eficientizarea sistemului si reducerea erorilor. In sectorul energetic, dependenta Statelor Unite de importurile de petrol este considerata o amenintare atat la adresa economiei, cat si la cea a securitatii nationale. Obama sprijina exploatarea zacamintelor offshore si utilizarea energiei nucleare, dar a pus accent mai ales pe eficientizarea consumului de energie si majorarea masiva a investitiilor pe segmentul resurselor regenerabile. Subiectul taxelor a fost una dintre armele pe care s-a bazat campania electorala a lui Barack Obama. El a propus pachete de impozite, prin care a atacat campania contracandidatului republican John McCain, declarand ca taxele promovate de candidatul republican ar fi in beneficiul marilor corporatii, in timp ce masurile sustinute de el ar sprijini clasa medie. Obama vrea sa reduca taxele pe profituri mici si sa scada impozitul aplicat asistentilor sau tutorilor care ingrijesc persoane cu dizabilitati sau copii, sa sprijine cetatenii care iau credite ipotecare si sa elimine impozitul pe profit pentru pensionarii care castiga mai putin de 50.000 de dolari pe an. In plus, Obama a promis ca va revizui Acordul Nord-American de Comert Liberalizat si ca va folosi pactele comerciale pentru a promova crearea de locuri de munca si standardele de protectia mediului in intreaga lume. Totodata, el s-a angajat sa anuleze reducerile de taxe care incurajeaza companiile americane sa mute locurile de munca in alte tari.     Posibila echipa a lui Obama   Stim acum cine va fi viitorul presedinte al Statelor Unite. Stim ca va avea o misiune foarte grea ce presupune un efort si o inteligenta pe masura. Obama nu si-a anuntat echipa cu care va ataca primul sau mandat, dar unele nume ale acestei echipe sunt vehiculate in presa americana.     Bill Richardson (61 de ani), secretar de stat Figura importanta a Partidului Democrat, Richardson a fost luat in considerare de Obama si atunci cand acesta cauta un candidat pentru postul de vicepresedinte. In prezent Richardson este guvernatorul statului New Mexico. El s-a facut remarcat in timpul campaniei prezidentiale din 2008, cand a candidat impotriva lui Obama, dar a renuntat in luna martie. Are o diploma in stiinte politice obtinuta in 1970 la Universitatea Tufts de langa Boston. De asemenea, la aceeasi universitare are un master in Drept. In cadrul administratiei Clinton a fost ambasador al SUA la ONU, din 1997 pana in 1998, cand a fost numit secretar de stat pentru energie. In perioada in care a fost ambasador la ONU, Richardson s-a concentrat asupra negocierilor de pace din Orientul Mijlociu.   Timothy Geithner (47 de ani), secretar al Trezoreriei In prezent presedinte al Rezervei Federale filiala din New York si vicepresedinte al Federal Open Market Committee (Comitetul de politica monetara al Fed), este cel care a colaborat la planul de salvare de la faliment al bancii Bear Stearns Co. Geithner este respectat pe Wall Street si are un impresionant trecut in economia internationala. Geithner fost subsecretar pentru afaceri internationale in cadrul Trezoreriei in timpul administratiei lui Bill Clinton. A absolvit Dartmouth College in 1983, dandu-si licenta in studii asiatice si guvernamentale. In 1985 a terminat un master in Studii Asiatice si Economie Internationala la John Hopkins School of Advanced International Studies.   Colin Powell (71 de ani), secretar al apararii Fost secretar de stat republican in timpul primului mandat al lui George W. Bush, Powell a fost luat in considerare pentru postul de secretar al apararii dupa ce si-a anuntat public in luna octombrie sprijinul in campania prezidentiala pentru Obama. Barack Obama promisese deja ca va primi in administratia sa si republicani. Powell este general in rezerva al Armatei SUA, fiind consilier pe probleme de aparare nationala in perioada 1987-1989 (presedinte fiind atunci Ronald Reagan) si presedinte al Comitetului Sefilor de Stat Major. Are o diploma in geologie, obtinuta la City College din New York, iar in 1971 a terminat studiile masterale la renumita Universitate George Washington. Powell s-a inscris in armata inca de cand era student la City College, find soldat timp de 35 de ani, timp in care a detinut o multime de grade militare.   Eric Holder (57 de ani), secretar al justitiei Holder a fost adjunct al procurorului general al SUA in timpul administratiei lui Bill Clinton si un important consilier al lui Barack Obama in timpul campaniei pentru Casa Alba. Dupa absolvirea Facultatii de Drept din cadrul prestigioasei Columbia University, Holder a lucrat in perioada 1976-1988 in cadrul Departamentului de Justitie al SUA ca procuror. In 1988 a fost numit de presedintele Ronald Reagan judecator in cadrul Curtii Superioare de Justitie din Districtul Columbia. In 1993, Holder a fost numit de catre presedintele Bill Clinton procuror general in Districtul Columbia, iar in 1997 a primit functia de adjunct al procurorului general al SUA. Holder a fost primul afro-american care a detinut aceste functii.   Susan Rice (44 de ani), secretar pentru securitate nationala Experta in probleme de politica externa a SUA, Susan Rice nu are nicio legatura de rudenie cu actualul secretar de stat american, Condoleezza Rice. Rice a fost principalul consilier in probleme de politica externa al lui Barack Obama in timpul campaniei prezidentiale. Absolventa de istorie la Universitatea Stanford, Rice a obtinut apoi o bursa la Oxford in Marea Britanie pentru a studia relatiile internationale. Cariera si-a inceput-o in 1988, cand a fost consiliera de politica externa a lui Michael Dukakis, candidatul democrat la alegerile prezidentiale din acel an. In timpul celor doua mandate ale lui Bill Clinton, Susan Rice a detinut mai multe functii, printre care asistent al secretarului de stat pe probleme africane, membra a Consiliului de Securitate   Al Gore (60 de ani), secretar al energiei Fost vicepresedinte democrat intre anii 1993-2001 in timpul celor doua mandate ale lui Bill Clinton, Gore a castigat Premiul Nobel pentru pace in 2007 pentru activismul sau impotriva incalzirii globale. In prezent Gore nu detine vreo functie politica, dar a fost implicat in aceasta zeci de ani. Intre anii 1977-1985 a fost membru al Camerei Reprezentantilor si mai tarziu (1985-1993) a fost senator. Gore a candidat in 2000 la Presedintia SUA, dar a pierdut in favoarea lui George W. Bush. In 1954 a intrat la Harvard, dar s-a transferat apoi la Universitatea din Boston, unde si-a obtinut licenta in psihologie. Are de asemenea o diploma in studii guvernamentale, obtinuta in 1969 cu calificativul magna cum laude.
Subiecte #americani#Obama#recesiune