Fabrica de telefoane Nokia inaugurată la începutul anului 2008 în județul Cluj a crescut nivelul de trai al jucanilor, cum sunt denumiți locuitorii comunei Jucu, prin investițiile publice realizate, dar o parte a proiectelor au rămas oarecum “în pom”.
Anual, primăria Jucu încasa circa jumătate de milion euro din taxele plătite de Nokia, bani care reprezentau până la 30% din bugetul anual al primăriei, conform reprezentanților instituției din Jucu. Acești bani au fost folosiți pentru alimentarea cu apă a două cătune, asfaltarea a 4,5 kilometri de drumuri comunale, construirea unui centru medical, a unor locuri de joacă și modernizarea sediului primăriei.Pentru finalizarea procesului de renovare a școlii, a grădiniței sau a celor două stadioane care erau propuse pentru această comună nu au fost suficiente fonduri, iar odată cu plecarea Nokia în acest an vor fi necesare și alte surse de finanțare.
“Cel mai bun an pentru bugetul primăriei a fost 2008, când taxele și impozitele plătite de Nokia au ajuns la 23 miliarde lei vechi (circa 620.000 de euro), aproape 30% din totalul bugetului primăriei pentru 2008. După acest an, valoarea a mai scăzut, însă taxele și impozitele plătite de Nokia se ridicau la aproximativ 20 miliarde lei vechi (circa 500.000 de euro)”, a declarat pentru ZF Ioan Dorel Pojar, primarul din Jucu.
Primarul se “laudă” cu investițiile pe care le-a realizat cu banii de la Nokia, spunând că localitatea s-a schimbat în bine, iar rezultatele sunt vizibile.
Edilul regretă plecarea Nokia din localitate, însă este convins că vor veni alte companii mari în locul fabricii de telefoane mobile, prin prisma faptului că în Jucu există unul dintre cele mai moderne parcuri industriale din țară, Tetarom III.
“Imaginea comunei Jucu nu constă în Nokia. Regret plecarea Nokia, însă în localitate există și alte companii care angajează oameni, precum Ecolor (producător de mobilier pentru IKEA), Holver (companie austriacă din domeniul lemnului), Panemar (fabrică de panificații) sau depozitul celor de la Tuborg. Pe de altă parte, din discuțiile avute cu reprezentanții Consiliului Județean Cluj, în Jucu este foarte posibil să vină compania Bosch, dar și alte două firme mari”, a afirmat Ioan Pojar.
Acesta a mai spus că a aflat de decizia Nokia de a închide unitatea din Jucu de la angajații fabricii, iar în primele zile nu a fost contactat de oficialii companiei finlandeze.
“Cel mai rău îmi pare că am avut un teren pe care nu l-am vândut când prețurile erau foarte mari pentru Jucu. Nokia și, implicit, boomul imobiliar au făcut ca în perioada
2007 – 2008 metrul pătrat de teren din Jucu să ajungă, în unele situații, la 100 de euro. Acum prețul este sub 10 euro/metru pătrat pentru suprafețe mici de teren și 2-4 euro/metru pătrat pentru suprafețele mari, însă nimeni nu este interesat”, a mai spus primarul din Jucu.
Totodată, conducerea primăriei spune că nu a mai eliberat o autorizație pentru costrucții colective încă din 2009. În acest an au fost eliberate 42 de autorizații de construire doar pentru locuințe individuale. În Jucu există și câteva blocuri de locuințe sau un ansamblu de case în finalizare, însă și construcții nefinalizate și proiecte suspendate.
Principala activitate din comună este agricultura, iar primarul spune că peste 80% din terenuri sunt cultivate.
Întrebat care este explicația că doar 100 de oameni din Jucu au lucrat la Nokia, primarul a spus că “salariile erau mult sub nivelul remuneraților oferite de alte companii din Jucu, ca de plildă Ecolor sau Holver, iar cei mai mulți jucani lucrează în construcții sau fac agricultură”. Potrivit primarului din Jucu, salariile angajaților Nokia ajungeau la 750 lei pe lună, după 12 ore de lucru, în picioare, la asamblat telefoane.
Decizia Nokia de a transfera în România o parte din activitatea desfășurată anterior în fabrica din localitatea Bochum, Germania, a avut până în prezent un impact pozitiv atât asupra comunei Jucu și a Clujului implicit, cât și a județelor limitrofe, chiar dacă investiția nu și-a atins potențialul maxim.
Rămâne de văzut în continuare cum vor umple autoritățile locale, mai ales autoritățile administrative centrale, golul lăsat de plecarea Nokia.
Ce ar mai vrea să facă primarul din Jucu dacă va găsi bani
“Avem în proiect și extinderea corpului vechi al primăriei. Investiția se va derula în perioada 2011-2012, iar valoarea ei va fi de 12 miliarde lei vechi (circa 290.000 de euro). Totodată, în acest an vom finaliza centrul cultural din comuna Jucu, investiție demarată anul trecut și care se ridică la 6,8 miliarde lei vechi (aproximativ 160.000 de euro)”, spune primarul comunei Jucu.
Potrivit reprezentanților primăriei, centrul cultural din comună va dispune de o bibliotecă și de o sală de conferințe.
Cu o parte din banii de la Nokia, în perioada 2008-2011 au fost realizate lucrări de modernizare a școlilor din localitate (centrale termice, grupuri sociale, reparații acoperiș), proiect la care se mai lucrează încă. “O altă investiție este construirea unei școli de la zero, pentru ciclul gimnazial, în care vor funcționa 12 săli de clasă. Deși proiectul este demarat încă din 2007, nu am găsit finanțarea necesară să-l finalizăm. Ne-am bazat și pe contribuția Nokia la bugetul local, însă în prezent trebuie să găsim o altă sursă de finanțare”, a precizat Pojar.
Primarul spune că aceste proiecte nu au fost abandonate, însă vor fi eșalonate pe o perioadă mai lungă de timp, în condițiile în care circa o treime din bugetul primăriei este afectat odată cu plecarea Nokia.
Este vorba și de proiectul unei grădinițe, plus patru săli de clasă pentru ciclul primar. Investiția în valoare de circa 400.000 de euro a fost demarată în acest an, însă primăria caută surse de finanțare pentru finalizarea obiectivului.
Pe de altă parte, există încă două investiții în realizarea de stadioane de fotbal în Jucu, pentru care primăria caută finanțare. Primul proiect, demarat anul trecut prevede realizarea unui stadion de 600 de locuri, valoarea investiției ridicându-se la circa 240.000 de euro. Cel de-al doilea proiect de stadion a fost demarat în 2009, însă investiția a intrat în impas după ce constructorul a renunțat la lucrare. În prezent, primăria încearcă să găsescă fonduri pentru finalizarea acestei construcții de circa 5.000 de locuri, investiție estimată la 1,5 mil. euro.
“Ne-am bazat pe Nokia și am rămas cu proiectul stadionului suspendat. Tot din contribuția Nokia la bugetul primăriei voiam să construim o casă de cultură modernă, investiție de circa 700.000 de euro, să asfaltăm 14,5 kilometri de drumuri comunale, să extindem iluminatul public pe o distanță de 6,5 kilometri sau să introducem canalizarea în Jucu de Sus”, a mai spus primarul din Jucu.
Ce investiții a realizat primăria Jucu în ultimii ani, inclusiv cu taxele plătite de Nokia
Un prim proiect în valoare de circa 240.000 de euro a constat în alimentarea cu apă a două cătune (Molitură și Deasupra Morii), investiție care a fost demarată în 2008 și finalizată în prezent. O altă investiție, derulată în perioada 2007-2010, a constat în asfaltarea a 4,5 km de drumuri comunale, valoarea proiectului fiind de aproximativ 370.000 de euro.
“Am construit un centru medical nou în comună în care am investit în perioada 2009-2010 circa 400.000 de euro. Centrul medical dispune de un dispensar, o farmacie, plus câteva camere de locuit construite la etaj pentru personalul medical”, spune primarul din Jucu.
Pe de altă parte, edilul spune că s-au făcut mai multe parcuri de joacă pentru copii, investiții în valoare de circa 20.000 de euro. Totodată, compania Nokia a finanțat în 2009 realizarea unui alt parc de joacă pentru copii din Jucu, investiție în valoare de 50.000 de euro.
Conducerea primăriei spune că în afară de investiția în parcul de joacă pentru copii, Nokia nu a mai realizat și alte investiții, nici nu s-a implicat în problemele sociale, culturale sau de învățământ din comună, așa cum și-au manifestat intenția la inaugurarea fabricii de telefoane din Jucu.
Banii din taxele și impozitele plătite de Nokia au fost repartizați și pentru lucrările de extindere a sediului primăriei din Jucu.
În acest sens, circa 160.000 de euro s-au cheltuit cu lucrările de modernizare a sediului actual al primăriei, proiectul finalizându-se în 2010.