Transport

Pod peste Dunăre: La peste un secol după ce primul pod peste Dunăre dintre România și Bulgaria a fost deschis traficului între Giurgiu și Ruse, un al doi­lea pod rutier și feroviar între cele do­uă țări a fost deschis anul acesta, între Calafat și Vidin. Podul a costat 300 mil. euro.

„Felii“ de autostradă: Anul 2013 a adus 78 de noi kilometri de autostrăzi, pe rutele Simeria-Orăștie (18 km), Orăștie-Sebeș Vest (24,1 kilometri), Sebeș Vest-Cunța (19,7 kilometri) și Săliște-Sibiu (16,6 kilometri). România a reușit astfel să ajungă la o rețea totală de autostrăzi de 608 kilometri.

Eșecul CFR Marfă: Privatizarea CFR Marfă, cel mai mare transportator de marfă pe calea ferată, a eșuat după ce firma desemnată câștigătoare a licitației organizate de stat, Grup  Feroviar Român (GFR), controlată de Gruia Stoica, nu a plătit 170 mil. euro, suma pe care o mai avea de dat pentru preluarea pachetului de acțiuni de 51%.


Imobiliare

Mall nou în Capitală: Centrul comercial Promenada, dezvoltat de austriecii de la Raiffeisen Evolution în zona de nord a Capitalei în urma unei investiții de 130 milioane de euro, a fost inaugurat în octombrie, aceasta fiind prima deschidere a unui mall în ultimii trei ani și jumătate în București.

Investitorul anului în imobilia­re: Fondul sud-african de investiții NEPI a bifat cele mai mari tranzacții în imo­biliare în acest an atât în retail, cât și pe birouri. În decembrie NEPI a plătit 81 mil. euro pe centrul comercial City Park din Constanța, iar în februa­rie 2013 sud-africanii au cumpărat cu 61,7 mil. euro clădirea de birouri The Lakeview din București.


BĂNCI & Macro

Criza de la Bank of Cyprus: Sucursala locală a ciprioților și-a suspen­dat operațiunile timp de o lună pe fon­dul crizei din insulă din prima parte a anu­lui, iar depozitele clienților au fost sal­vate în cele din urmă prin transfer la Marfin Bank.

Tranzacția Citibank – Raiffeisen: Americanii au hotărât să abandoneze businessul local cu persoane fizice și și-au vândut către austrieci întreg portofoliul de credite de peste 90 de milioane de euro, plus depozite de circa 175 de milioane de euro.

Tranzacția RBS – UniCredit: Brita­ni­cii au decis că nu mai vor să lucreze decât cu companii mari și le-au vândut italienilor active de retail de 315 milioane de euro la pachet cu depozite de 230 de milioane de euro, încheind cea mai mare vânzare de portofoliu.

Preluarea RIB de către Getin Holding: Primul grup bancar polonez care intră pe piață, Getin, a cumpărat de la omul de afaceri american Daniel Roberts pachetul de control la RIB, o bancă mică afectată de pierderi și cu solvabilitatea la limită.

Umbrărescu a cumpărat licența ATE: Dorinel Umbrărescu, al doilea om de afaceri român care își face bancă pe timp de criză, a dat 10,3 mil. euro pe 93,3% din ATE Bank, pe scheletul căreia va ridica Banca Română pentru Credit și Investiții.

Tranzacția olandeză Eureko – Aegon: Eureko și-a încheiat istoria pe piața locală de asigurări de viață și pensii cedând concurenților un portofoliu de 22.000 de contracte de asigurare și prime subscrise de 10 mil. euro, plus peste 443.000 de clienți la pensii cu active de 542 mil. lei.

Tranzacția Axa – Astra:  Intrați pe piață în 2010 cu mari ambiții, francezii au capotat după trei ani și i-au vândut omului de afaceri Dan Adamescu businessul cu asigurări de viață estimat la 7 mil. euro pe an, pe baza unui por­to­foliu de circa 40.000 de contracte.

ROBOR, la minime isto­ri­ce:  Dobânzile in­ter­ban­ca­re de la care plea­că pre­țul creditelor au cobo­rât pu­ternic în se­mestrul II, ROBOR pe o zi apro­piin­du-se rapid de pragul de 1%. ROBOR la trei luni s-a dus ușor sub 2,5%, iar la șase luni a intrat sub 3%.

Isărescu a tăiat 1,25 puncte din dobânda-cheie: Rata de referință a BNR a coborât în cinci luni până la mi­ni­mul-record de 4% pe an, conform angajamentului de stimulare a cre­ditu­lui în lei prin apropierea de dobânzile la euro.

Noi minime la costul finanțării externe: România s-a împrumutat pentru al doilea an la rând de pe piața americană, dobânda coborând puternic la 4,375% de la 6,75% în 2012, și a lansat două serii de eurobonduri la care dobânda s-a dus la 4,625% pe an.

Desant chinezesc. proiecte de cel puțin 5 miliarde de euro: O delegație con­dusă de premierul Chinei Li Keqiang a venit la București în noiembrie pentru a discuta un pachet uriaș de investiții în infra­struc­tură, energie, agricultură, IT cuprins între 5 și 8 miliarde de euro.

Șefii FMI, BM, BEI Și BERD la București:  Premieră în relațiile cu marile instituții financiare internațio­na­le: toate și-au trimis șefii în vizită în același an, Christine Lagarde, Jim Yong Kim, Werner Hoyer și Suma Chakra­barti venind să dea un semnal de susți­nere. Și fostul șef al FMI, Michel Cam­dessus, cel mai logeviv director general al fondului, a venit în România, invitat la Gala ZF 15 ani.

Pe excedent după 20 de ani: România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menținut în primele șapte luni din an. Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale s-au înregistrat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB. Pentru întregul an 2013 analiștii estimează un deficit de cont curent de circa 1% din PIB. 

TVA redus la pâine: TVA la pro­dusele de panificație a fost redusă începând cu luna septembrie de la 24% la 9%. Aceasta a fost singura măsură importantă de relaxare a fiscalității din 2013. Alături de producția agricolă bună, reducerea TVA la produsele de panificație a imprimat inflației un trend descendent.

TVA la încasare: Ministerul Finan­țelor a introdus în acest an sistemul TVA la încasare, care presupune colec­ta­rea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor sau prestărilor efectuate, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obli­gate să aplice acest sistem sunt cele cu o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de 2,25 mil. lei (500.000 de euro). Guvernul a decis ca plata TVA la încasare să devină op­țională înce­pând cu 1 ianuarie 2014.

Minim record de inflație. Scăde­rea in­flației a întrecut așteptările, rata anuală ajungând în noiembrie la 1,83% dato­rită scăderii prețurilor mărfurilor ali­men­tare. Prognoza BNR pentru 2014 este de 3%, dar începutul de an ar putea duce inflația chiar sub 1%.

Neperformantele s-au dus spre 22%: Rata creditelor cu restanțe de peste 90 de zile, care sufocă siste­mul bancar și întârzie relansarea cre­ditării, a con­tinuat să urce până la 21,7% în oc­tom­brie, cu 3,5 puncte procentuale peste nivelul din 2012.

Energie

Adio Nabucco: În iunie anul acesta, a luat sfârșit o așteptare de mai bine de zece ani de zile. Proiectul Nabucco Vest, ce a mai rămas din proiectul ini­țial al Nabucco, a ieșit din cursa pentru ga­zele azere, lăsând locul unui gazo­duct de două ori mai mic, dar care a fost susținut mai pu­ter­nic, TAP. România rămâne deocamdată de­pen­dentă de gazele rusești.

Subvenții „verzi“ mai mici: În iulie, guver­nul ia decizia de a reduce schema de sprijin pentru energia verde prin amânarea acor­dării unui număr de cer­ti­fi­cate, aces­tea urmând să fie re­cu­pe­rate în perioada 2017-2020. Măsura este luată mai ales la presiunea marilor com­pa­nii industriale. Inves­ti­ții de circa 4,5 mld. euro sunt afectate. Mai mult, de la anul noile in­vestiții în proiectele de energie rege­ne­rabilă vor intra direct pe o schemă redusă.

Gaze de șist cu jandarmii: Necunoscutul sat vasluian Pungești devine scena unor conflicte puternice între comunitatea locală și jandarmii scoși în stradă pentru a-i apăra pe americanii de la Chevron, singurii care au anunțat oficial că vor să caute gaze de șist în România. Roșia Montană și gazele de șist sunt printre puținele investiții împotriva cărora oamenii au ieșit în stradă.

Profit de 1 mld. euro: Petrom, cea mai mare companie din România, are toate șansele ca anul acesta să ajungă la un profit net de un miliard de euro, nivel istoric și singular pentru economia locală. Pe viitor, perspec­tivele de dezvoltare ale companiei se leagă mai ales de explorările din adâncurile Mării Negre.

Anul de foc pentru Hidro­elec­tri­ca: După ce a stat un an în insol­ven­ță, la finalul lunii iu­nie coșmarul Hidroelectrica s-a terminat. Curățată de contractele directe de vânzare a energiei și cu 1.000 de angajați mai puțin, Hidroelectrica se îndreaptă anul aces­ta spre un profit istoric de 200 de milioane de euro. Compania nu este însă ferită de pericole, în contextul în care interesele politice au început din nou să roiască în jurul ei, iar contrac­tele de vânzare cu energie sunt tot mai greu de încheiat.

Texanii și Plo­ieș­tiul: Grupul texan Lufkin, spe­cia­lizat în pro­ducția de echi­pamente pentru in­dustria de petrol și gaze, a terminat în iunie anul acesta o fabrică de 130 de milioane de euro în Ariceștii Rahtivani, la Ploiești. In­ves­ti­ția vine să confirme astfel că Ploieștiul este capi­tala  in­dustriei pe­troliere din România.

Agricultură

Locul 5 la cereale: România a urcat în acest an pe locul al cincilea în topul producătorilor europeni de cereale, cu o recoltă de 20,4 milioane de tone, în creș­tere cu 60% față de sezonul prece­dent. Pe primele locuri în UE la producția de ce­reale sunt Franța, Germania, Polonia și Spania.

Băsescu intră în agricultură: Președintele Traian Băsescu a intrat în agricultură prin achiziția a 300 de hec­tare de teren arabil în localitatea Nana din Călărași. El a achiziționat indirect terenul prin intermediul fiicei sale Ioana Băsescu, care a contractat de la CEC Bank un credit de 1 milion de euro și a plătit alți 300.000 de euro pentru a în­che­ia înțelegerea cu fami­lia italiană Bertola.

Străinii vor teren arabil: Investitorii străini au con­tinuat și în acest an să își arate interesul pentru tere­nu­rile agri­cole din România, pe fondul subeva­luării aces­tor active în com­pa­rație cu cele din ves­tul Europei. Astfel, fondul de investiții britanic Insight Investment a realizat o tran­zac­ție record de 30 de milioane de euro și a preluat ferma de 16.000 de hectare a Agricom Borcea din Călărași, iar grupul ger­man Agrarius și-a anunțat intenția de a-și dubla suprafețele la 6.000 de hectare.

Un nou cod silvic: Guvernul a trimis la începutul lunii octom­brie în parla­ment proiectul noului Cod silvic, o lege ce ar urma să regle­menteze o piață unde se fac afaceri de aproxi­ma­tiv 500 de milioa­ne de euro anual. Proiectul pro­pu­ne trecerea de la vânzarea lemnului estimat din pădure la vân­zarea lem­­nu­lui măsurat din rampe și depozite pre­cum și un con­trol mai rigu­ros pentru in­tro­ducerea lem­nului în piață.

Balanță pozitivă la alimente: România a devenit exportator net de alimente, cu un excedent de 10 mi­lioane de dolari, după primele trei trimestre ale anului, în care exporturile au crescut cu 22% la 4,6 miliarde de dolari, iar impor­turile au avut un ritm de creștere la jumătate. Excedentul este deocam­dată nesem­nificativ, dar saltul este specta­culos având în vedere că, în 24 de ani scurși de la revoluție, România a înregistrat doar deficite pe această zonă.

Industrie & Retail

Fabrica Europharm, la vânzare: Decizia companiei britanice Glaxo­Smith­Kline (GSK) de a vinde fabrica Europharm pe care o deține la Brașov poate fi considerată surpriza anului în sănătate. Europharm este al doilea mare producător de medicamente din Româ­nia. Intenția GSK este să vândă această fabrică, iar dacă nu găsesște cumpărător să o închidă.

În locul Nokia: Grupul german Bosch și italienii de la De’Longhi au limitat în acest an din efectele negative ale plecării Nokia de la Cluj, în urma unor investiții cumulate de peste 100 de milioane de euro care au creat într-o primă fază 600 de locuri de muncă în parcul industrial Tetarom din Cluj.

Mega Image, 100: Retailerul belgian Mega Image a fost anul acesta cel mai agresiv lanț de pe piața locală, deschizând peste 100 de magazine. Astfel Mega Image se apropie de 300 de unități pe piața locală dintr-un total de peste 1.250 de magazine în comerțul modern.

Noul miliardar din retail: Con­si­liul Concurenței a aprobat la fina­lul verii preluarea magazinelor Real de către grupul francez Auchan, care a ajuns astfel la un total de 31 de maga­zi­ne în România și la afaceri de peste un miliard de euro.

„Remorcherul“ Dacia: Duster, motorul de creștere al Dacia după lansarea din 2010, care adunase până la ju­mă­tatea acestui an vânzări de 7 mi­liarde de euro, a fost relansat în toam­na acestui an în ca­drul Salonului Auto de la Frankfurt. Duster, primul SUV produs la Mioveni, și-a pus am­pren­ta pe expor­turile Ro­mâ­niei, fiind un model cu preț dublu față de Logan sau San­dero.

Daimler, 300 de milioane de euro la Sebeș: Grupul german Daimler a anun­țat în luna aprilie că va investi peste 300 de mi­lioa­ne de euro în Ro­mânia pentru ex­tinderea pro­duc­ției de cutii de viteze, desti­na­te Mercedes-Benz, la sub­sidiara locală Star Transmis­sion din Sebeș. Ulterior, com­pania Star Assembly, deținută de concernul german, a primit un ajutor de stat de 37,4 mi­lioane de euro.

Kingfisher intră în bricolaj: Grupul brita­nic King­fisher a anun­țat în apri­lie sem­narea acor­dului pen­tru achiziția Brico­store, iar la sfârșitul lunii mai a avut loc și închiderea propriu-zisă a tranzacției cu o valoare de 75 mil. euro. Magazinele Bricostore vor fi rebranduite sub denumirea Brico Depot.

Bursă

Listarea Romgaz: Oferta publică inițială a Romgaz Mediaș, cea mai valo­roasă companie de stat, a fost eveni­men­tul anului pe piața de capital, chiar dacă bursa de la București a împărțit laurii acestei listări cu bursa de la Londra. Statul a strâns 391 mil. euro din vânzarea a 15% din companie, tranzac­ția fiind cea mai mare din istoria BVB.

Listarea Nuclearelectrica: Ofer­ta publică inițială a Nuclearelectrica a fost prima listare a unei companii de stat din ultimii cinci ani, deschizând astfel șirul privatizărilor prin bursă asumate de Guvern în fața FMI. Finalizarea acestei tranzacții a fost un semnal extrem de important pentru bursa de la București.

Eșecul AdePlast: Ratarea ofertei publice inițiale a producătorului de materiale de construcții AdePlast a arătat că investitorii de pe bursă sunt încă foarte selectivi, chiar dacă bani există în piață, și că preferă încă sigu­ranța investițiilor la stat. Compania controlată de Marcel Bărbuț nu a reușit să convingă piața.

Un „cneaz“ polonez la bursă: Numirea lui Ludwik Sobolewski, fostul șef al bursei din Varșovia, la con­du­cerea Bursei de Valori București (BVB) a reprezentat unul dintre momentele-cheie ale lui 2013 pe piața de capital. De la Sobolewski se așteap­tă dezvoltarea bursei locale după mo­delul celei poloneze.

Un nou șerif al piețelor finan­ciare: Înființarea Autorității de Supra­ve­ghere Financiară (ASF), prin comasarea comisiilor de supraveghere a asigurărilor (CSA), a pieței de capital (CNVM) și a pensiilor private (CSSPP), a adus noi oameni la cârma acestor piețe. Încă nu s-au observat însă îmbunătățirile așteptate.

Furturile de acțiuni: Frauda de la firma de brokeraj Harinvest, unde zeci de clienți și-au pierdut acțiunile și banii din portofolii din cauza tranzacțiilor ilegale ale angajaților, și furtul de acțiuni din contul șefei IFC România, Ana Maria Mihăescu, au fost eve­nimentele negative ale anului și au lovit din nou în­cre­derea investitorilor în pia­ța de capital.

Business Hi-tech

Cea mai mare finanțare privată. RCS&RDS, companie de telecom controlată de orădeanul Zoltan Teszari, a lansat în luna noiembrie o emisiune de obligațiuni de 450 de milioane de euro și a contractat și credite de 300 de milioane de euro, pentru a-și refinanța datoriile. RCS&RDS a avut în 2012 afaceri de 623,8 mil. euro.

Startul celei mai mari fuziuni din telecom. Germanul Nikolai Beckers, noul CEO al Cosmote și Romtelecom, a accelerat după pre­luarea mandatului, în aprilie, procesul de integrare a celor doi operatori, care au acum pentru prima oară un top management comun. Companiile con­trolate de grecii de la OTE ar putea fuziona în 2014.

Foame de echipamente inteli­gente. Vânzările de tablete PC și smartphone-uri ar putea ajunge la aproximativ 2 milioane de unități, față de 1,2 milioane de unități în 2012. Piața de tablete ar putea ajunge la 550.000 – 600.000 de unități, față de 200.000 în 2012, iar cea de smartphone-uri la cel puțin 1,5 milioane față de 1 milion în urmă cu un an.

Cea mai mare tranzacție din IT. Fondul american de investiții Francisco Partners a cumpărat toate acțiunile Avangate – un furnizor de soluții și servicii pentru dis­tribuția electro­nică de software fondat în anul 2006, al cărui acționar ma­joritar era Radu Georgescu. Tran­zac­ția ar putea fi de ordinul ze­ci­lor de milioa­ne de dolari.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.12.2013

Subiecte #2013#economie#jurnal de business