Co-fondator al portalului Yahoo, Jerry Yang poate fi considerat una dintre figurile istorice ale Internetului: impreuna cu un coleg, el a fondat in studentie o companie care a pornit cu doua calculatoare si care a ajuns in perioada de glorie sa valoreze 134 de miliarde de dolari: Yahoo, unul dintre supravietuitorii crahului dot-com.
Lansat in 1994, Yahoo! a pornit ca un catalog al Internetului, unde Jerry Yang si colegul sau, David Filo, adunau cele mai interesante site-uri pe care le gaseau pe web. Legenda spune ca ei au inceput sa adune astfel de adrese fiindca preferau sa isi petreaca timpul pe Internet in loc sa se pregateasca pentru doctorat. Iar succesul afacerii l-a facut pe Yang sa renunte la ideea de a deveni doctor in electronica la Standford, universitatea care a dat atatia magnati ai industriei IT.
La lansarea oficiala, in aprilie 1994, site-ul era botezat “Ghidul lui Jerry privind Internetul”, iar numele care l-a consacrat a fost ales mai tarziu. Povestea spune ca Yahoo! vine de de la expresia “Yet Another Hierarchical Officious Oracle”, cu alte cuvinte inca un “oracol” ierarhizat al Internetului. Insa si expresia “Yahoo!”, care este considerata a exprima bucuria (un fel de Evrika! american), a avut de jucat un rol importat in stabilirea numelui. Cei doi studenti, care tocmai terminasera masteratul, foloseau pe atunci propriile calculatoare pentru site. Computerul lui Jerry, botezat Akebono, era practic “serverul” pe care se afla continutul site-ului, iar PC-ul lui Filo, alintat cu numele de Konishiki, stoca aplicatiile software de care cei doi aveau nevoie.
Primii care au descoperit catalogul de site-uri au fost colegii lor, care au inceput sa il utilizeze zilnic. Apoi, vorba a mers din prieten in prieten, iar in toamna lui 1994, Yahoo sarbatorea deja un milion de vizite in paginile sale, respectiv 100.000 de utilizatori unici, o cifra extrem de mare pentru acea perioada.
Consacrarea afacerii a venit insa in primavarea lui 1995, cand un grup de investitii in IT, Sequoia Capital (care a sustinut printre altele Apple, Oracle, Cisco si Atari), a acordat Yahoo! un imprumut de 2 milioane de dolari. Site-ul lansat in joaca s-a transformat intr-o companie adevarata.
O bomba dezamorsata
Realizand faptul ca nu se vor putea descurca singuri la nesfarsit, Yang si Filo au decis in primul rand sa aduca oameni de valoare care sa puna pe roate compania. La scurt timp dupa ce au primit imprumutul-cheie, Tim Koogle, un veteran al Motorola, a devenit director executiv (CEO), iar Jeffrey Mallett, de la Novell, a fost adus ca director de operatiuni (COO). Lor li s-au adaugat o fosta colega a de la Stanford, Ellen Siminoff, care se ocupa cu extinderea afacerilor, si Tim Brandy, un alt prieten din studentie. La echipa s-a adaugat si Anil Singh, prima responsabila cu vanzarile pe care a avut-o Yahoo.
La doi ani de la lansare si un an de la investitia de 2 milioane de dolari, Yahoo avea 49 de angajati si a fost listata la bursa. Yahoo a lansat atunci 8,5 milioane de actiuni al carui pret a variat puternic in prima zi intre 24,50 dolari si 43 de dolari, stabilizandu-se la 33 de dolari la finalul primei zi de tranzactionare.
Desi ajunsi pe culmile gloriei, cei de la Yahoo nu au uitat de unde au plecat si au sfidat constant toate regulile marilor companii, mentinand o atitudine “de gasca” in cadrul companiei (criticata des de unii adversari) imbracandu-se in blugi, stand cu bocacii pe birou sau mergand impreuna la meciuri de fotbal american sau in baruri. Filo a intrat treptat in anonimat, ajungand sa fie doar seful inginerilor care lucrau la mentinerea si dezvoltarea motorului de cautare.
In culmea gloriei, responsabilii Yahoo nu au vazut insa prapastia spre care se indreptau cu mare viteza. La scurt timp dupa crahul dot-com, in primavara lui 2001, valoarea actiunilor Yahoo cazuse deja cu 92%, iar incasarile din publicitate se redusesera aproape la zero.
Analiza unui esec de senzatie
Imediat dupa prabusirea companiei, majoritatea specialistilor au dat vina pe managementul deficitar si pe lipsa de viziune a conducerii Yahoo. “Comportamentul lor original i-a ajutat sa construiasca un site extraordinar si un brand extrem de puternic, dar de asemenea i-a impiedicat sa ia decizii cu adevarat profitabile pentru viitor”, a apreciat un analist al Lehman Brothers. “Tocmai acel lucru care i-a avut sa creasca atat de puternic i-a facut sa se prabuseasca la fel de spectaculos”, a apreciat el.
“Au adoptat un sistem foarte insular, singuri impotriva tuturor. Ei vedeau lumea prin ochelari marca Yahoo”, a apreciat la randul sau un fost responsabil al Geocities, companie cumparata in 1999 de Yahoo pe bani buni. Practic, analistii spun ca tocmai prietenia dintre cei patru lideri ai companiei, Yang, Filo, Koogle si Mallett i-a impiedicat sa aduca responsabili capabili sa treaca cu bine de crahul dot-com.
Koogle a fost cel acuzat, bineinteles mai mult de criticii companiei, ca ar fi fost “moale”, nefiind capabil sa spuna “nu” unor proiecte care nu erau tocmai realizabile. “Dovada faptului ca Koogle nu era capabil sa refuze nici un proiect a fost tocmai extinderea activitatii Yahoo in domenii care nu au fost deloc profitabile”, a explicat un analist.
Abia in martie 2001, Yang a decis sa aduca un manager nou, care sa repuna pe picioare afacerea.
Noul sef executiv s-a orientat spre Hollywood
Prabusirea afacerii l-a obligat practic pe Yang sa lase la o parte prietenia, pentru a salva compania. Koogle si Mallet au trecut in rezerva, noul sef executiv devenind Tom Semel, care a reusit de altfel sa readuca Yahoo in crestere. Tim Koogle a ramas presedinte al companiei, dar fara puteri executive, iar Jeffrey Mallett a trebuit sa renunte la o serie intreaga de responsabilitati, care au revenit lui Gregory Coleman, directorul de operatiuni pentru America de Nord.
Noul sef, Semel, s-a orientat spre Hollywood pentru a relansa activitatea, aducand apoi la Yahoo mai multi responsabili din industria divertismentului, in special de la Time Warner, dar a apelat si la specialisti in finante si banci. Si a reusit sa demonstreze in 2002 ca divertismentul pare sa fie noua pasiune a publicului si noua orientare a Yahoo.
Rezultatele financiare financiare foarte bune i-au adus lui Semel numeroase beneficii. Luat in ras de unii pentru ca a acceptat postul de sef al Yahoo pe un salariu mic (aproximativ 300.000 de dolari pe an), el a pus insa mana pe numeroase optiuni, pe care le-a tranformat in profit. In iulie 2003, Semel a vandut circa 500.000 de actiuni ale companiei pe care le cumparase cu 9-16 dolari, la pretul pietei, respectiv 32,3 dolari la acea vreme. Profitul sau inainte de taxe a fost de aproximativ 11 milioane de dolari intr-o singura zi. El are in pachetul sau de optiuni inca 13,3 milioane de actiuni pe care le poate vinde la pretul zilei.
Achizitie spectaculoasa pe 2003
Anul trecut, Yahoo a achizitionat compania de publicitate pentru motoare de cautare Overture pentru 1,6 miliarde de dolari, depasind pe acest segment rivalul sau traditional, Google. Achizitia acestei companii a adus portalul de Internet pe primul loc in industria publicitatii online prin motoare de cautare. Industria publicitatii pentru motoarele de cautare a crescut puternic in ultimii doi ani, inregistrand incasari de aproape un miliard de dolari pe an, conform estimarilor realizate de U.S. Bancorp Piper Jaffray. Suma s-a triplat fata de 2001, cand incasarile acestei industrii nu depaseau 300 de milioane de dolari si este de aproape de zece ori mai mare fata de cea din 2000 (108 milioane $). Overture a condus de departe piata, avand incasari anuale de 688 de milioane de dolari, pe locul doi situandu-se Google cu 294 milioane $, apoi Yahoo, cu 140 de milioane, MSN -138 milioane $ si AOL – cu 92 milioane $, conform unui studiu publicat de USA Today.
Relansand afacerea, Yang aproape si-a triplat averea
De-a lungul timpului, Jerry Yang a ramas unul dintre cei mai avuti magnati din industria IT. Prezent constant pe lista celor mai bogati oameni din lume a Forbes (locul 490 in 2001 in clasamentul general, cea mai inalta pozitie atinsa), Yang a avut de suferit din cauza crahului dot-com si a prabusirii Yahoo. Daca in 1999, revista Fortune estima averea lui personala la 3,1 miliarde de dolari, in 2002 Yang mai dispunea doar de 500 de milioane $. Puternica revenire a companiei, gratie noii politici de advertising, a achizitiilor de rasunet care au continuat si a relansarii intregii industriei IT, a facut insa ca pe 2003 Yang sa revina puternic in topul Forbes al celor mai bogati magnati sub 40 de ani din lume. In varsta de 34 de ani, Yang a urcat pe locul 6, cu 1,3 miliarde de dolari, fiind devansat de cateva nume sonore ale industriei IT&C, precum Michael Dell (17 miliarde $) sau Jeff Bezos de la Amazon.com (4,85 miliarde). Inaintea sa pe lista se afla chiar David Filo, care a reusit sa pastreze mai multe actiuni ale companiei, averea sa fiind estimata la 1,45 miliarde $.
Yang a reusit totusi anul trecut sa depaseasca figuri la fel de cunoscute. Pe locul sapte si opt, aproape la egalitate, se afla fondatorii popularului motor de cautare Google, Serghei Brin si Larry Page, tot absolventi de Stanford, cu averi estimate in jurul a 900 de milioane de dolari. Iar pe noua se afla unul dintre cei doi magnati din top care nu au legatura cu domeniul tehnologiei, Dan Snyder, patronul echipei Washington Redskins. Pe zece este Ken Griffin, presedintele unui grup de investitii.
De-a lungul timpului, Jerry Yang a fost obligat de mai multe ori sa vanda din pachetul de actiuni pe care il detine la Yahoo. Numai in luna iunie 2002, el a vandut odata 550.000 de actiuni pentru 8,12 milioane de dolari si apoi 250.000 de actiuni pentru 4,1 milioane $. In total, el a vandut in acel an peste 3 milioane de actiuni.
Yahoo: de la extaz la agonie si inapoi
Dezvoltarea exploziva a companiei a facut ca valoarea Yahoo sa atinga in momentele de glorie (in 1999-2000) 134 de miliarde de dolari. Prabusirea de a urmat, de aproape 92%, a adus popularul site aproape de faliment. Insa, Yahoo a reusit sa depaseasca momentul dificil, ajungand acum sa valoreze 11,59 miliarde de dolari, conform Forbes. Compania, cu vanzari de aproape un miliard de dolari pe an in 2002, a avut un profit net de “numai” 100 de milioane $. Anul trecut insa, numai pe trimestrul al treilea incasarile companiei au urcat la 356,8 milioane de dolari (cu 43% mai mult fata de aceeasi perioada a 2002), iar profitul net a fost de 65,3 milioane de dolari, peste asteptarile Wall-Street-ului. “Daca ne uitam la anul trecut, cresterea a fost de doua cifre pe toate segmentele de activitate ale companiei”, declara atunci directorul executiv, Terry Semel. Teama de rezultate dezamagitoare facuse ca valoarea actiunilor companiei sa scada puternic inaintea anuntarii cifrelor. Insa rezultatul peste asteptari a urcat valoarea lor cu peste un dolar pe actiune (de la 38,79, la 39,72 $). Insa, in perioada de glorie a companiei, valoarea unei actiuni ajunsese la 142, 68 dolari.
dan.dragomir@zf.ro