Un road-movie
neobișnuit, “The Human Ressources Manager”, amuzant cu măsură și
grav cât să nu plictisească, a făcut anul trecut, în august,
deliciul publicului la Festivalul Internațional de la Locarno. E
vorba despre un film israelian (multipremiat la el acasă și,
probabil, candidat la Oscarul pentru cel mai bun film străin de
anul acesta), în care România este de mai multe ori
prezentă.
Odată prin coproducătorul Hai-Hui Entertainment, apoi prin prezența în distribuție a actorilor Bogdan Stanoevici, Irina Petrescu, Papil Panduru și Julian Negulesco (român stabilit în Franța) și, la urmă, dar nu în ultimul rând, prin faptul că reprezintă destinația ultimă, linia de sosire (care atrage și frânturi de dialog în limba română) a unei stranii călătorii ce începe undeva pe străzile mistice ale Ierusalimului.
Să vedem însă subiectul. O muncitoare străină, Yulia (interpretată de Galina Ozerner), este ucisă într-un atentat sinucigaș din Ierusalim. Cum trupul neînsuflețit nu este revendicat de nimeni, un ziarist incomod iscă o întreagă tevatură mediatică, șifonând prestigiul firmei la care Yulia fusese angajată. Firma – cea mai importantă brutărie din oraș -, ca să-și refacă blazonul, îl însărcinează pe managerul departamentului de Resurse Umane (Mark Ivanir) să repatrieze cadavrul.
Începe odiseea, tragicomică, a voiajului spre și în România, unde toate personajele implicate (oameni fără nume rătăciți în locuri fără nume, până într-atât de cufundate în ceață încât, într-un rezumat de presă pe care l-am întâlnit întâmplător, cronicarul vorbește despe o călătorie în… Rusia) dezvăluie o lume haotică, burlescă și cvasiininteligibilă pentru spectatorul occidental, săracă în pragul supraviețuirii, plină de tarele existenței postcomuniste, birocratică până la absurd.
În decursul acestui torturant periplu, Managerul de Resurse Umane, un om fără sentimente – atât în zona profesională, cât și în aceea a vieții private -, își descoperă treptat sufletul și ajunge să o prețuiască (ba chiar să o îndrăgească) pe defunctă, așa cum ajunge să-i prețuiască și pe oamenii din jur, pe care îi trata, otova, din înălțimea funcției lui, ca pe niște cadavre. Așa cum declara Eran Riklis, regizorul filmului, “pelicula povestește cum se poate călători în compania morții astfel încât să redescoperi viața”. Managerul își descoperă resursele umane și transformă un penibil voiaj funebru într-o experiență inițiatică.
Riklis (foto 2) s-a născut în 1954 la Ierusalim, a crescut în Canada, Brazilia și în Statele Unite și a studiat cinematografia la National Film School din Beconsfield, Marea Britanie. S-a întorsd în Israel în 1973, când își face serviciul militar în plin război. Este autorul a două filme cu audiență largă și cu o bună primire din partea criticii de specialitate, “The Lemon Tree” și “The Syrian Bride”.
Prezenta peliculă, care rulează în Franța din 15 decembrie 2010, a făcut săli pline și a deșteptat interesul internațional pentru autorul lor, care tocmai a terminat de filmat “Playoff”. “Managerul de Resurse Umane” va intra în curând și în circuitele de distribuție din România.