Planurile Cubei de a concedia sute de mii de angajați din sectorul public, reducând în același timp restricțiile asupra sectorului privat pentru a-i ajuta să-și găsească noi slujbe, va crea noi oportunități pentru cubanezi, dar în același timp și incertitudini, scrie agenția de presă Thom­son Reuters.
Planul, după cum spun analiștii, sem­nalează faptul că ritmul reformei de pe insula situată în Caraibe va accelera în condițiile în care liderii cubanezi se luptă să țină în frâu economia și în același timp să rămână fideli regimului socialist promovat de Fidel Castro după revoluția din 1959.
Reforma locurilor de muncă este unul dintre cele mai importante demersuri realizate de actualul președinte Raul Castro și principala schimbare de viziune în ceea ce privește mediul privat începând cu anii 1960.
Planul constă în disponibilizarea a 500.000 de bugetari și, în același timp, emiterea a 250.000 de licențe cu statut de “angajat-propriu” (self-employed), dar și crearea a 200.000 de noi locuri de muncă prin convertirea companiilor de stat în cooperative controlate de angajați.
Cei care au calitatea de “angajat propriu” vor putea face de asemenea noi angajări.
Cubanezii, obișnuiți cu locurile de muncă ga­ran­tate de stat, au salutat ideea de lucra pentru ei înșiși, însă au existat destule voci care au respins din start reforma.

Productivitate mai mare de 55 de ori la privat
Într-un studiu realizat în 2006, Institutul Lexington din statul american Virginia anunța că cei cu statut de “angajat propriu” câștigau de trei ori salariul mediu din Cuba, echivalent cu circa 20 de dolari pe lună la acea vreme.
“Am lucrat într-o companie de stat timp de 20 de ani. Dacă ei vin acum la mine și îmi spun: «Ești un inginer, dar nu mai avem nevoie de tine pentru că mai sunt încă patru ingineri», nu aș fi de acord ca așa ceva (reforma locurilor de muncă – n.r.) să se întâmple”, spune Vladimir Escalona, 49 de ani.
“Există un spirit pronunțat de paternalism din partea guvernului și (concedierile – n.r.) nu vor face altceva decât să creeze haos”, a mai spus Escalona. Pablo Gavilla, pe de altă parte, un cubanez care trăiește din obiectele de artizanat pe care le produce, spune că toți conaționalii săi ar trebui să-și ia viața în piept și să lucreze pentru ei înșiși.
“Fac asta de 15 ani și mă descurc foarte bine. Le recomand tuturor celor care pot să-și ia licența de «angajat propriu» să o facă cât mai repede”, spune Gavilla.
Peste 85% din forța de muncă din Cuba sau circa 5 milioane de persoane lucrau la stat la finalul lui 2009, potrivit unor statistici ale guvernului de la Havana.
Schimbările pe care le au în plan autoritățile cubaneze ar trebui să echi­li­breze fi­nanțele publice, în con­dițiile în care vor fi co­lectate mai multe veni­turi din taxe și impozite la bu­get.
Și, fără doar și poate, și productivitatea și efi­cien­ța angajaților va crește. Exemplul următor este edificator. În cadrul unui proiect pilot, gu­ver­nul a început să închi­rieze mașini unor ta­xi­metriști din Havana și a constatat ulterior că productivitatea a crescut de 55 de ori, po­tri­vit presei cubaneze. Ast­fel, venitul anual per ma­șină a crescut de la 582 de dolari la 18.360 de do­lari. Unul dintre responsabilii cu acest pro­gram au declarat că masivele creșteri sunt reale și le-a atribuit reducerilor de personal și productivității mai mari.
“Garajele au în general câte trei angajați per mașină, iar, sub incidența acestui program pilot, avem patru angajați la 30 de taxiuri, iar șoferii trebuie să muncească pentru a-și plăti datoriile pentru închirierea mașinilor și nu doar să fure”, explică respectiva persoană.

Vor mai urma reforme
Bert Hoffman, expert pe America Latină în cadrul Institutului german pentru studii globale și regionale, afirmă că mai multe reforme economice menite să reducă implicarea guvernului, ce controlează 90% din economia cubaneză, ar putea urma. “Pe măsură ce statul se retrage, trebuie să cedeze spațiu sectorului privat”, declară Hoffman.
Christopher Sabatini de la Council of the Americas, un think tank din Washin­gton, împărtășește aceeași viziune, considerând că președintele Castro a “făcut un pas care ar putea conduce la dispariția mai multor elemente de control ale statului”.
Surse din guvernul de la Havana spun că reforma locurilor de muncă este parte a unui program derulat pe o perioadă de cinci ani ce include majorarea investițiilor străine, a volumului de credite bancare pentru întreprinderile mici și pentru fer­mieri, măsuri de îmbunătățire a efi­cienței, precum și eliminarea anumitor regle­men­tări restrictive.

Subiecte #bugetari#Cuba#mediul privat