Editurile noastre publica sute de carti in fiecare luna, o
enorma productie de carte, care copleseste de-a dreptul cititorul
intrat intr-o librarie. Prin rubricile diverse ale ZD care au ca
subiect cartea, ne-am propus sa fim un ghid pentru cel care doreste
sa se informeze, incat, atunci cand ajunge intr-o librarie, sa se
poata orienta mai usor. La “Cartea de literatura” sunt semnalate
carti aflate deja pe rafturi, intre care facem, fireste, o
selectie. Le sunt destinate cronici cartilor asupra carora merita
sa ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate de cei doi
cronicari literari ai ziarului. La fel se intampla cu cartea de
istorie, de stiinta, de economie, de arta. Din noianul de volume in
curs de aparitie sau in pregatire alegem cate unul pe care il
prezentam printr-un fragment, speram incitant, la rubrica
“Avanpremiera”. In sfarsit, in cadrul rubricii de fata, am invitat
editurile sa ne semnaleze cate o carte aflata in pregatire, sa ne
prezinte, pe scurt, de ce merita acea carte sa apara, sa fie
cumparata si citita, si, in masura in care exista, avatarurile prin
care a trecut editorul.

Scriitor, dupa ce a fost zugrav

La Editura Polirom, in colectia Eco.Proza, va aparea
“zero grade kelvin”, de Adrian
Schiop
In Hastings si Auckland, Noua Zeelanda, se incheaga o gasca de
emigranti din Anglia, Romania, Japonia etc. Adrian (povestitorul),
Hansie, Katalin, Nicu Popa, Roland, muncesc intr-o livada de mere,
zugravesc, ruleaza jointuri, incearca sa comunice, sa iubeasca, sa
obtina rezidenta neozeelandeza si sa duca “o viata de adevar,
liniste si dreptate”. De fapt, viata pare sa se scurga pe langa ei,
dar se scurge cu un farmec straniu, care invaluie si personajele,
si non-intâmplarile lor.
Adrian Schiop a absolvit Facultatea de Psihologie si stiinte
ale Educatiei, sectia Pedagogie – Limba si Literatura Româna a
Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca. Urmeaza un Master in
Lingvistica Integrala la Facultatea de Litere a aceleiasi
universitati. Intre 1997 si 1998 a fost profesor de limba si
literatura romana. Timp de cinci luni (pana in ianuarie 2003)
lucreaza ca zugrav la Paintech LTD, Auckland (Noua Zeelanda). Este
redactor la “Romania libera”. La Editura Polirom i-a aparut,
in 2004, romanul “pe bune/pe invers”.

Eradicarea saraciei

La Editura Publica se pregateste “Comoara de la baza
piramidei. Eradicarea saraciei prin profituri”
de
C.K. Prahalad
Exista cu adevarat o piata in tarile in curs de devoltare?
Exista profit? Dar inovatie? Reprezinta ele o oportunitate reala?
Cu cinci ani in urma, nu exista decât speranta ca raspunsul la
toate aceste intrebari e afirmativ. Prahalad, scriind “Comoara de
la baza piramidei”, a demonstrat ca raspunsul e categoric da. Iar
aceasta carte e doar unul dintre motivele pentru care in 2007 a
fost desemnat pe locul I in Thinkers 50.
Pentru aceasta a cincea editie, autorul si-a adus cartea la
zi, incluzând tot ce s-a aflat intre timp despre concurenta si
profitul “de la baza piramidei”. El expune cele mai recente
strategii si tactici de care se folosesc companiile pentru a avea
succes in tarile in curs de dezvoltare, aratând avantajele unui
management care se ghideaza dupa principiul: unei afaceri ii merge
bine când oamenii o duc mai bine.
“C.K. Prahalad e de parere ca firmele trebuie sa schimbe
radical felul in care isi desfasoara afacerile in tarile in curs de
dezvoltare, pentru ca ambii termeni ai ecuatiei economice sa
prospere. Bazându-se pe un numar mare de studii de caz, aceasta
noua carte captivanta prezinta un impresionant plan de combatere a
saraciei prin profitabilitate.” (Bill Gates).
“C.K. Prahalad scrie cu o clarviziune iesita din comun despre
nevoile consumatorilor din societatile sarace si despre
posibilitatea ca sectorul privat sa contribuie la implementarea
unor programe de interes public, urmarindu-si, in acelasi timp,
propriile interese. Daca va doreati o perspectiva recenta si
ireprosabila asupra pietelor in dezvoltare, cautarea dumneavoastra
a luat sfârsit.” (Madeleine K. Albright)

C.K. Prahalad este titularul catedrei Paul si Ruth McCracken si
preda cursul de Strategie la Ross School of Business, University of
Michigan. E un teoretician al managementului cunoscut si apreciat
pe plan international. In 2007, Times of London si Suntop Media
l-au desemnat drept cel mai influent gânditor in domeniul
managementului, plasându-l pe locul I in Thinkers 50. Este
coautorul mai multor bestselleruri de management, printre care:
“Competing for the Future”, “The Future of Competition”, “The New
Age of Innovation”. De patru ori i s-a acordat Premiul McKinsey
pentru cel mai bun articol. A primit mai multe titluri de Doctor
Honoris Causa, doua dintre ele din partea University of London,
respectiv Stevens School of Technology. A lucrat cu CEO si manageri
importanti ai mai multor companii de top. Este membru al Board of
NRC Corporation, Pearson PLC., Hindustan Unilever Ltd., The World
Resource Institute si The Indus Entrepreneurs (TiE).

Iubita lui Kafka

La Editura Humanitas fiction va aparea
“Ravensbruck”, de Steve Sem-Sandberg. Traducere
din suedeza de Liliana Donose Samuelsson.

Scriitor, jurnalist si critic literar suedez, Steve
Sem-Sandberg s-a nascut la Oslo in 1958. In prezent locuieste
alternativ la Viena si Stockholm si este corespondent pe probleme
culturale al prestigiosului ziar “Svenska Dagbladet”. Primul sau
roman, “De ansiktslösa” (“Omul fara chip”, 1987), l-a adus in
centrul atentiei criticii literare suedeze, care a recunoscut in el
una dintre cele mai percutante voci ale generatiei sale.
Urmatoarele trei romane ale autorului compun o trilogie dedicata
unor femei care au marcat istoria politica si culturala a Europei
secolului XX. “Theres” (“Theres”, 1996), primul titlu al trilogiei,
o carte-document al carei personaj este terorista germana de
extrema stânga Ulrike Meinhof, a primit Aftonbladet Literary Prize,
fiind tradus in mai multe limbi. “Allt förgängligt är bara en bild”
(“Doar imaginea ramâne”, 1999) aduce in prim-plan personaje
celebre, Lou Andreas Salomé, Reiner Maria-Rilke si Ernest Toller,
prinse in vârtejul evenimentelor din timpul asediului orasului
München, din anul 1919. “Ravensbrück” (“Ravensbrück”, 2003)
prezinta povestea Milenei Jesenská, celebra jurnalista ceha, care,
cu pretul vietii, a militat pentru libertate si dreptul la libera
exprimare. Romanul a fost nominalizat la August Prize in 2003 si
Nordic Council Literature Prize, in 2004. Romanul “Härifran till
allmänningen” (“De aici la bunul comun”, 2005) s-a bucurat de
aprecierea publicului si a criticii, deopotriva, la fel ca si cea
mai recenta carte a sa, “De fattiga i Lodz” (“Napastuitii din
Lodz”, 2009), o reconstituire literara a vietii evreilor din ghetou
in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Cunoscuta publicului român doar prin prisma intensei povesti
de dragoste traite impreuna cu Franz Kafka, Milena Jesenská
reprezinta un exemplu de toleranta si tenacitate, un model de lupta
pentru libertate individuala si nationala in egala masura, un
simbol pentru poporul ceh. Intr-o epoca zguduita de mari cutremure
politice, confruntarea doctrinelor nu mai tine cont de aceia care
le-au creat sau le-au sustinut, maturând totul in cale asemenea
unui tavalug. Putini sunt cei care ii pot tine piept, si mai putini
sunt cei pe care istoria si-i aminteste. Printre ei se numara si
Milena, o jurnalista ceha exceptionala, militanta pentru drepturile
omului si activa intr-o organizatie ilegala pe care ea insasi o
coordoneaza, din propria casa, pentru a salva refugiatii haituiti.
Figura marcanta a intelectualitatii cehe, este deportata la
Ravensbrück si incadrata in rândul prizonierilor politici. Desi nu
va mai parasi niciodata acest loc, aici stabileste relatii cu
prizoniere precum Grete Buber Neumann, care ii vor cinsti memoria
prin marturii scrise ale curajului si verticalitatii sale.
Romanul “Ravensbrück” va aparea la Editura Humanitas Fiction,
in traducerea Lilianei Donose Samuelsson.

Pe urmele dusmanilor

La Editura Tritonicapare, in colectiaStudii de
securitate, “Mossad – Mânia Israelului”, de
Eric
Frattini
.

“Razbunare”, sau satisfactia obtinuta din insulta sau din
dauna primita, nu este doar un cuvant sau o definitie, ci este si a
fost o lege nescrisa pentru statul Israel impotriva dusmanilor,
de-a lungul istoriei sale, de la ingrozitorul Holocaust din
deceniul patru al secolului al XX-lea pana in primii ani ai
secolului al XXI-lea. De la crearea Mossadului in martie 1951,
serviciul sau de spionaj s-a dedicat cautarii acestor prezumtivi
dusmani pana in cele mai ascunse cotloane al planetei.
Pe aceste baze, urmand celebrul dicton “Ochi pentru ochi, dinte
pentru dinte”, au avut loc o serie de operatiuni secrete, explozive
– la propriu si la figurat – prezentate cu lux de amanunte, intr-un
ritm alert, in paginile acestei lucrari. “Sarcina noastra este sa
facem istorie si apoi sa o ascundem. In general suntem onorabili,
respectam Guvernul constitutional, libertatea de exprimare si
drepturile omului. Dar, in final, intelegem totodata si ca nimeni
nu trebuie sa se interpuna in ceea ce facem.” (Rafael
Eitan)