Cultul muncii in PSD

Dupa ritmul de lucru din ultima vreme, PSD da impresia unei combine supraincinse, in camp, pe la ora12,00. Nimic nu pare sa o opreasca in intrecerea muncii, nici caldura amiezii, nici oboseala mecanicului. Au intrat de-a valma in rotoarele sale mari proiecte nationale – reforma Constitutiei, a legilor electorale, Codul Muncii, Codul fiscal. Presedintele Ion Iliescu dubleaza aceasta agitatie frenetica cu un program vast: vizite in tara, intalniri cu printul Charles, cu regele Juan Carlos, decorari, incheierea Tratatului de frontiera cu Ucraina. Se strecoara intre treburile de stat si mici respiro-uri omenesti: un concert, o piesa de teatru, intalniri cu Doroftei, o seara dedicata Reginei Angliei, la ambasada. Daca te uiti la televizor, obosesti tu cand observi cat se munceste la varf. Mai scapa printre activitati de stat si mondenitati politice, bombe veritabile – vezi cazul Ciuca, una din cele mai complicate afaceri interne ale Justitiei, dupa cazul Panait, interventia directorului SRI intr-o ancheta in curs (fapt fara precedent), accesul strict la documentele ORNISS, avertismentele presedintelui privind influentarea PNA. Toate acestea s-au intamplat in numai doua saptamani, in paralel cu chestiunea restructurarii guvernului. PSD si presedintele sau Adrian Nastase au bifat cu brio acest punct politic. O afacere care ar fi scos pe targa de la negocieri fosta coalitie, a fost rezolvata intr-o saptamana de catre presedinte si primul ministru, printr-o formula de compromis, la nivelul institutiei ca si al persoanelor. Au ramas 22 de ministri, din care 6, delegati. Ion Neagu, presedintele Comisiei juridice de la Camera declara ca nu intelege ce inseamna clar acest statut. Au ramas in noul cabinet si persoane controversate si unii care s-au priceput sa-si faca lobby. Sunt insa amanunte. Ceea ce trebuie sa dea de gandit insa, este eficienta acestei masinarii politice, PSD, condusa de un prim ministru care stie inca sa-i cedeze presedintelui Ion Iliescu. De restructurare, nici un membru PSD nu a cartit. Ca intr-un dans greoi si intunecat o grupare importanta din executiv a trecut usor la partid. S-au pierdut, posturi, influente, s-au ridicat in timp record alte stele politice. Fara nici un zgomot. La PSD s-a introdus cultul muncii de partid, si asta nu presupune decat jertfa. Scaparile restructurarii, supararile “factorului uman” sunt doar victime colaterale ale unui plan simplu: planul guvernarii pe inca un cincinal al PSD. Cel putin de data aceasta, partidul nu-si forteaza  viitorul cu metode extreme, ca alegerile anticipate. PSD a intrat  in linia dreapta a alegerilor: guvernul are doi sau trei oameni “tari” care l-ar putea suplini pe Adrian Nastase, s-a improspatat la jumatatea mandatului si mai are timp de o schimbare de imagine, inaintea marelui atac la pensii si taxe, din anul preelectoral.; partidul a intrat pe mainile de fier ale lui Octav Cozmanca, luand de pe umerii viitorului prezidentiabil, greutatile administrarii sale. Adrian Nastase are secunzi si in guvern si in partid. Ii revine sarcina speciala a propriei candidaturi la presedintie. De treburile murdare ale precampaniei-  curatirea a listelor electorale PSD de ducii si baronii sai, idee timid schitata de manifestul anonim “Romania curata”, se vor ocupa trimisii speciali ai guvernului, in PSD. Sau poate nu. E posibil sa fie si ei restructurati. Problema e ca masinaria PSD, obisnuita cu munca grea, baga in malaxor, cu entuziasmul ei specific  si lucruri de finete. Iata de pilda numai ziua de astazi.  Inca nu s-a terminat bine zapaceala guvernamentala privind Holocaustul din Romania, sau de pe teritoriul ei, ca PSD, partidele parlamentare si presedintele discuta laolalta (nu mai e timp, calendarul electoral preseaza), in aceeasi zi, doua chestiuni fundamentale: ultimele noutati in modificarea Constitutiei si modificarea legilor electorale. Fiecare din aceste doua subiecte e treaba de facut pe indelete, vreme de-un mandat. Masinaria PSD lucreaza insa fara preget. Gandul se infioara numai la ideea ca PSD ar putea veni la dezbateri cu trei legi electorale. Acum, problema e mai simpla. Aceste legi nu fac obiectul unei intreceri pe ramura de partid. Nu exista nici un factor care sa preseze pentru schimbarea lor. Votul uninominal este poate singurul obiectiv politic care trebuie urmarit. In rest, de pilda, numai dezbaterea articolului privind dizolvarea Parlamentului s-a transformat intr-o infruntare intre Palatele Cotroceni si Victoria.  Cel putin in privinta modificarii Constitutiei, masinaria PSD ar trebui sa ia o pauza de lucru. Nu de alta, dar legea fundamentala nu se schimba asa usor ca un guvern. oana.iurascu@zf.ro