Banca Națională are o rezervă valutară care acoperă aproape
dublul datoriei externe pe termen scurt, putând fi considerată
excesivă comparativ cu rezerva altor bănci centrale din regiune,
după ce în ultimii doi ani a primit aproape 10 mld. euro de la FMI
printr-un acord de finanțare încheiat tocmai din teama că rezerva
nu ar fi suficientă pentru acoperirea datoriei în cazul unui șoc
extern.
Rezerva a devenit atât de mare încât, dintr-o dată, BNR a hotărât
că nu mai vrea bani de la FMI și astfel România a renunțat la
ultima tranșă de 1 mld. euro din acordul de împrumut.
Adică împrumutul angajat s-a dovedit mai mare decât era nevoie, mai
ales că 2,5 mld. euro s-au dus direct la buget în loc să fi ajuns
tot în rezerva BNR. Numai că tot BNR va trebui să dea înapoi banii
luați cu împrumut de la FMI. “Din punctul de vedere al rezervelor
valutare noi avem o situație bună de mai multă vreme. Rezervele au
fost ținute aici pentru a liniști piețele financiare, care
deveniseră prea nervoase”, spune analistul financiar Aurelian
Dochia. În rezerva BNR se aflau, la sfârșitul lunii ianuarie,
aproximativ 35,9 miliarde de euro, incluzând și valoarea de 3,2
miliarde de euro a celor 103,7 tone de aur.
În aceste condiții, rezerva valutară este de 1,85 ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt a României. Dintre țările din regiune, rezervele valutare ale Cehiei acoperă de 2,1 ori datoria externă pe termen scurt, în timp ce în cazul Ungariei și Poloniei gradul de acoperire scade la 130 și respectiv 120%.
Față de octombrie 2008, când criza s-a manifestat pe plan local printr-un atac speculativ al străinilor asupra monedei naționale, rezerva valutară a crescut cu peste 6,5 miliarde de euro. În ultimele trei-patru luni, rezerva valutară totală s-a menținut în intervalul 35-36 miliarde euro, dar de la începutul anului a crescut cu aproximativ 4 miliarde de euro exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le-a făcut statul. Banii aceștia va trebui să fie rambursați în doar câțiva ani.
În același timp, rezerva valutară a României acoperă echivalentul a opt luni de importuri, comparativ cu șase luni în cazul Poloniei și aproximativ patru luni în cazul Ungariei și Cehiei, potrivit datelor BNR. Acest indicator se calculează pentru a afla pe ce perioadă ar putea fi acoperit importul de bunuri și servicii în cazul intrării în incapacitate de plată a țării. În schimb, România nu stă la fel de bine în ceea ce privește valoarea rezervei valutare, exclusiv aur, per capita. Astfel, fiecărui locuitor i-ar reveni circa 1.500 de euro, la jumătate față de unguri sau cehi. În Polonia, rezerva valutară per capita ajunge la 1.800 de euro. Din acest punct de vedere, România are însă o situație similară cu China, țara cu cea mai mare rezervă valutară din lume, evaluată la peste 2.100 de miliarde de euro. Fiecărui chinez i-ar reveni însă puțin peste 1.600 de euro.
În paralel, baza monetară – adică numerarul în circulație și disponibilitățile băncilor din conturile deschise la BNR – este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperită în proporție de trei la unu de rezervele internaționale.