2009
-
În octombrie, în contextul unei furii generale față de guvernul anterior din cauza corupției și a cheltuielilor, socialistul George Papandreou a câștigat categoric alegerile anticipate din Grecia.
-
În decembrie, Grecia admite că datoria publică a ajuns la 300 mld. euro, cel mai mare nivel din istoria modernă a țării. Grecia este împovărată de mărimea datoriei care este echivalentul a 113% din PIB, o valoare aproape dublă față de limita de 60% stabilită pentru zona euro. Agențiile de rating încep să retrogradeze băncile grecești și datoria guvernamentală.
2010
-
În ianuarie, un raport al UE condamnă “neregulile severe” găsite în statisticile grecești. Deficitul bugetar al Greciei din 2009 este revizuit la 12,7% din PIB, de la 3,7%.
-
În martie, țările din zona euro și FMI convin să acorde un ajutor financiar în valoare de 22 mld. euro Greciei, dar nu sub formă de împrumuturi.
-
În aprilie, din cauza înrăutățirii situației de pe piețele financiare, țările din zona euro sunt de acord să furnizeze Greciei până la 30 mld. euro sub forma împrumuturilor de urgență.
-
Pe 2 mai țările din zona euro și FMI aprobă un ajutor financiar de 110 mld. euro pentru a salva Grecia.
-
În noiembrie, UE și FMI acordă un ajutor financiar de 85 mld. euro Irlandei.
2011
-
În februarie, miniștrii de finanțe din zona euro înființează un fond de ajutor financiar permanent, numit Mecanismul European pentru Stabilitate, care are o valoare de 500 mld. euro.
-
În mai, țările din zona euro și FMI aprobă un ajutor financiar de 78 mld. euro pentru a salva Portugalia.
-
În iulie este aprobat un al doilea ajutor financiar pentru Grecia, în valoare de 109 mld. euro pentru a rezolva criza grecească și pentru a preveni contagiunea.
-
Pe 7 august BCE anunță că va cumpăra obligațiuni italiene și spaniole pentru a încerca să reducă costurile de împrumut ale celor două țări.
-
Pe 20 septembrie, ratingul datoriei Italiei este diminuat de către Standard & Poor’s de la A + la A.
-
Pe 24 septembrie întâlnirea din Washington a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale se încheie cu apelul necesității unor acțiuni urgente, dar lipsa unor propuneri concrete. După câteva zile de speculații pe seama faptului că Grecia va eșua în a-și atinge țintele de buget, există semne că țările din zona euro pun la punct un plan de salvare prin reducerea datoriei grecești și majorarea fondului de ajutor financiar.
-
Pe 4 octombrie miniștrii de finanțe ai țărilor din zona euro întârzie în luarea deciziei dacă să acorde Greciei următoarea tranșă a ajutorului financiar, ceea ce provoacă o scădere dramatică a acțiunilor pe piețele europene.
-
Pe 8 octombrie piețele financiare sunt impulsionate de veștile că liderii politici ai Germaniei și Franței au ajuns la un acord asupra măsurilor prin care să rezolve criza datoriilor suverane. Dar fără să facă publice detaliile acestui acord, tensiunile din piață se mențin.
-
Pe 10 octombrie autoritățile arată că vor ajuta sistemul bancar după ce a acordat un ajutor financiar semnificativ băncii franco-belgiene Dexia. Tot pe 10 octombrie summit-ul UE care avea ca temă criza datoriilor suverane este amânat cu o săptămână, pentru ca miniștrii să finalizeze planurile care vor permite Greciei să primească următorul ajutor financiar și prin care vor susține băncile ale căror datorii au ajuns la scadență.