După trei ani în care s-au investit mai bine de 3 mld. euro pentru a ridica aproape 2.000 de MW în parcuri eoliene, România a ajuns să polueze mai mult decât înainte de instalarea celor 800 de “mori de vânt”.   În lipsa unor investiții în unități mici și rapide, echilibrarea sistemului cade pe umerii termocentralelor pe cărbuni, dar și a hidrocentralelor. Acest lucru în­seam­nă costuri mai mari și emisii mai multe de CO2 pentru termocentrale. Mai mult, ener­gia verde a dus la scăderea prețurilor pe bursa de electricitate, o veste proastă din nou pentru termocentralele care se confruntă cu costuri în creștere

“Noi nu avem unități cu pornire rapidă capabile să echilibreze sistemul în fața caracterului variabil al producției de energie verde. Nici măcar centrala nouă construită de Petrom la Brazi nu poate face acest lucru destul de rapid. Acum termocentralele funcționează când sus, când jos, în funcție de cum bate vântul, iar acest lucru înseamnă costuri mai mari, dar și o cantitate de emisii de CO2 mai mare. Practic, în ciuda tuturor investițiilor în energia verde, România a ajuns să polueze mai mult. Sunt costuri înregistrate pe nedrept de termocentrale pentru că până la urmă modul în care ele merg acum este o consecință a funcționării sistemului”, spune Car­mencita Constantin, directorul departa­men­tului de strategii energetice și de mediu din cadrul Institutului pentru Studii și Proiec­tări Energetice (ISPE).

Declarațiile reprezentantei ISPE sunt sus­ținute și de datele transmise în timp real de către Transelectrica, transportatorul național de energie electrică. Astfel, de la o zi la alta, în funcție de cum bate vântul, contribuția termo­cen­tralelor sau a hidrocentralelor la producția de energie electrică se modifică vizibil în funcție de ponderea pe care o are energia eoliană luată cu prioritate în sistem.

Taxa pentru dezvoltare

Carmencita Constantin este de părere că o parte din sprijinul pus la dispoziție de către statul român pentru investitorii în energia verde ar trebui să fie redirecționată către investiții în rețele de transport și în unități flexibile, capabile să echilibreze sistemul rapid.

“Reducerea schemei de sprijin se poate face odată cu introducerea unei taxe pentru a dezvolta această rezervă de capacitate. Impactul în factură ar fi același, dar ar beneficia și sistemul. De ce trebuie să plătim atât de mult pentru regenerabile, în contextul în care energia verde și la fel proiectele de eficiență energetică pot fi susținute și prin fonduri europene?”, spune Carmencita Constantin.

Aceasta nu este însă singura problemă pentru termocentrale.

  Citiți articolul integral pe www.zfcorporate.ro