Facebook, cea mai mare rețea de socializare din lume, a obținut la începutul anului o finanțare de 500 de milioane de dolari de la banca de investiții Goldman Sachs și de la compania rusă Digital Sky Technologies, dar singurii care au putut cumpăra acțiuni au fost clienții bogați ai băncii, scrie cunoscutul jurnalist american Gordon Crovitz în The Wall Street Journal.
În loc să ofere acțiunile publicului larg, Facebook a ales o versiune privată a listării la bursă, susține el.
Crovitz a fost publisher pentru cotidianul american The Wall Street Journal, publicație în care continuă să scrie săptămânal un editorial în paralel cu businessul propriu prin care oferă consultanță pentru companii de IT și media.
Cazul acestui Facebook “antisocial” ar trebui să fie un semnal de alarmă cu privire la modul în care autoritățile de reglementare au subestimat piețele de capital. Nici comunitatea de 600 de milioane de utilizatori ai Facebook nu iese din discuție. Anul trecut, rețeaua de socializare a atras 9% din toate vizitele de pe internet din Statele Unite, mai mult decât Google, scrie Crovitz.
Fiind cea mai mare rețea socială din lume, Facebook depinde de oamenii care publică informații despre ei. Dar tocmai acești oameni, ale căror mesaje, gânduri și fotografii personale au creat valoarea Facebook, nu au voie să investească în companie. În acest context este util să ne reamintim că în ultimul secol piața de capital a constituit, în era care a precedat internetul, un exemplu de media socială combinată cu informații colectate din mii de surse. Oamenii strângeau informații despre companii și prin deciziile lor – de a vinde, de a cumpăra sau păstra anumite titluri, influențau prețul acțiunilor. Această înțelepciune colectivă a răsplătit companiile bune și le-a pedepsit pe altele.
“Nimeni de pe Wall Street nu știe tot”, spunea William Hamilton în 1922 în cartea sa “The stock market barometer”, care s-a concentrat asupra teoriilor lui Charles Dow. Hamilton a explicat cum circulau informațiile pe piața de capital americană: “Bursa reprezintă tot ceea ce lumea știe, speră, crede sau anticipează; toate aceste cunoștințe sunt apoi analizate până primesc verdictul nemilos al pieței”.
Piețele private anulează acest schimb de informații și cresc posibilitatea ca evaluările companiilor să fie greșite, stimulând astfel apariția unor noi bubble-uri. Capitalul privat finanțează start-up-uri care au fost evaluate la niște valori uriașe. Nu este vorba doar de Facebook, ci și de site-ul de jocuri Zynga sau compania online Groupon. Lăsând aceste companii să crească enorm fără a da detalii despre performanțele lor decât în fața unui grup mic de investitori, pierdem avantajele listării la bursă, avertizează Crovitz.
CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, este acuzat de ipocrizie pentru că amână listarea la bursă a companiei, ceea ce înseamnă că poate ține secrete date financiare despre rețeaua de socializare. Dar vina nu este a lui, a Silicon Valley-ului sau a Goldman Sachs, ci a Washingtonului. Reglementările impuse după boom-ul “dot-com” de la sfârșitul anilor ’90, când valoarea companiilor internet a explodat pe bursă, au “omorât” listarea.
Congresul și autoritățile de reglementare au făcut mai dificil procesul de listare la bursă. În cazul în care o companie vrea să facă asta, legea o obligă să cheltuiască bani pe auditori, care ar putea fi folosiți mai bine pentru lansarea de noi produse. Sub auspiciile regulilor care impun o informare corectă a acționarilor, executivii companiilor listate nu au, de asemenea, voie să le ofere analiștilor detalii aprofundate cu privire la businessurile pe care le conduc. Scopul acestei reglementări este să creeze un cadrul competițional corect în care analiștii băncilor să nu fie favorizați. Dar rezultatul acestei reglementări este că și mai puțini analiști experți acoperă activitatea companiilor, reducând astfel informațiile disponibile pentru investitori chiar și în cazul firmelor listate.
Goldman Sachs a anunțat în această săptămână că va restricționa accesul investitorilor americani la titlurile rețelei de socializare, invocând mediatizarea intensă a subiectului, potrivit Reuters. Presa a scris că banca americană a oferit clienților proprii posibilitatea de a cumpăra acțiuni de 2 milioane de dolari fiecare pentru a strânge 2 miliarde de dolari. Informația ar fi atras atenția autorităților americane de reglementare în domeniul bursier, întrucât legile pieței de capital din SUA prevăd că dacă o companie nelistată are mai mult de 500 de acționari, trebuie să depună rapoarte financiare în conformitate cu normele bursiere.