Comisia Europeană a propus în reuniunea Consiliului European ca România și alte state membre să nu aibă fonduri UE reduse în perioada 2014-2020, susține premierul român.
“O veste bună”, a subliniat Victor Ponta, după prima zi a Consiliului European de la Bruxelles, la care a participat.
O “veste bună”? Unde este vestea? Pentru că niciodată Comisia Europeană nu a propus diminuarea de fonduri de coeziune, ci, eventual, anume clarificări pe această zonă și majorarea contribuției țărilor membre la bugetul Uniunii (la 1.025 mld. euro pentru 2014-2020, în vreme ce contributorii neți cer diminuarea acestei sume cu cel puțin 100 mld. euro.)
Cele care cer diminuarea bugetului UE sunt, așadar, unele state membre. Cele care dau bani, nu care iau de la UE. Pentru că statele alimentează bugetul Uniunii și nu Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, poziția Comisiei nu este o noutate, nu este o “veste” cum o numește premierul român.
Care ar putea fi totuși “vestea” pentru România?
Pactul de creștere economică a rudei sale socialiste, Francois Hollande, președintele Franței, pentru care Victor Ponta a făcut o pasiune încă din campania electorală a acestuia.
Ce prevede acest pact de creștere? 120 mld. euro pentru dezvoltare în domenii de viitor și pentru un acces mai ușor al companiilor la liniile de finanțare ale băncilor. De unde ar urma să vină acești bani? 60 mld. euro vor veni din fondurile europene necheltuite, iar restul de la BEI. Cu alte cuvinte, o bună parte din bani nu sunt adusi din altă parte, ci luați de la cei care nu cheltuiesc fonduri europene.
Ups! Cine nu cheltuiește banii europeni? Care a fost poziția premierului român față de acest pact și de sursele lui de finanțare? Nu știm încă, premierul va prezenta, săptămâna viitoare, Parlamentului concluziile summit-ului.
Când acest plan a fost pus pe tapet, vulpea bătrână, Traian Băsescu, a sărit ca arsă. Se întâmpla la summit-ul informal al UE, din mai, în care urma să fie discutat acest aspect al planului lui Hollande, astfel încât el să fie aprobat în această săptămână, ceea ce s-a și întâmplat.
“Măsurile de creștere economică nu trebuie să vizeze în nici un caz, din punctul nostru de vedere, diminuarea fondurilor structurale. Chiar dacă, spre exemplu, un stat n-ar reuși să cheltuiască în timp util sumele alocate, trebuie să găsim formule de extindere a timpului și nu de reducere a sumelor alocate. Spre exemplu, acum avem pentru execuția bugetară 2007-2013 încă doi ani după terminarea exercițiului bugetar. Voi aduce în duscuție extinderea termenului la trei ani” a susținut Băsescu.
Premierul român are, poate, dreptate să spere că pentru exercițiul financiar 2014-2020 fondurile europene destinate României nu vor fi diminuate. Dar ce se va întâmpla cu cele a căror cheltuire a întârziat în actualul exercițiu financiar? A continuat România să ceară, prin Victor Ponta de această dată, extinderea perioadei în care ei pot fi cheltuiți?
Nu există un pericol ca fondurile destinate, inițial, României să finanțeze pactul de creștere a lui Francois Hollande? Pentru că, să fim serioși. La câtă foame de bani este în UE, 120 mld. euro nu înseamnă nimic altceva decât satisfacerea orgoliului liderului socialist francez. Și, fără discuție, Ponta a mers pe mâna lui Hollande, i-a salvat, alături de alții, orgoliul. Dar, concret, poziția României care a fost? Acesta lucru trebuie să-l explice premierul.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.