ARPIM propune un plan de investiții care poate transforma sectorul farmaceutic din România într-un motor de competitivitate regională
Industria farmaceutică inovatoare este deja cel mai dinamic sector de cercetare și dezvoltare (C&D) din Europa, generând o valoare adăugată brută de 311 miliarde de euro și susținând peste 2,3 milioane de locuri de muncă. Anual, companiile farmaceutice investesc aproximativ 50 de miliarde de euro în C&D, contribuind semnificativ la excedentul balanței comerciale al Uniunii Europene.
România are șansa de a valorifica acest potențial pentru a deveni un hub regional pentru inovație și producție farmaceutică. Potrivit unor studii derulate de ARPIM în colaborare cu experți în macroeconomie, dacă autoritățile vor implementa un cadru legislativ predictibil și favorabil investițiilor industriei farmaceutice inovative, contribuțiile directe la bugetul de stat pot crește de la 6,26 miliarde RON încasate în 2023 până la 9,3 miliarde RON, iar aportul total la PIB ar putea depăși 75 miliarde RON în anul 2028.
Potențial mare, dar cu risc: ce arată exemplele recente despre climatul investițional din România
Deși România are premisele necesare pentru a consolida un sector farmaceutic competitiv la nivel european, în lipsa unui cadru legislativ stabil și a unor condiții de piață predictibile există riscul pierderii unor oportunități importante. Un exemplu relevant este decizia luată în urmă cu 10 ani de gigantul farmaceutic GlaxoSmithKline (GSK) de a închide unitatea sa de producție din Brașov (modernizată și inaugurată în anul 2002) și de a reloca producția în Polonia și Spania, două state care și-au construit politici publice clare și atractive pentru investitorii din industria farmaceutică.
Astfel de decizii reflectă o realitate frecvent semnalată de investitorii din industria farmaceutică: stabilitatea reglementărilor și predictibilitatea politicilor publice sunt factori esențiali în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea sau relocarea capacităților de producție. În lipsa acestora, România riscă să rămână în afara unor fluxuri strategice de investiții, în ciuda potențialului său local foarte ridicat.
Plan de măsuri pentru transformarea industriei farmaceutice într-un sector strategic
„România poate deveni un hub regional de cercetare și producție în industria farmaceutică, dar acest lucru nu se va întâmpla de la sine. Avem nevoie de o politică guvernamentală activă, de un cadru legislativ stabil și de politici publice care să faciliteze preluarea rezultatelor cercetării farmaceutice.”
Pe baza acestei viziuni, ARPIM a înaintat autorităților următorul pachet de propuneri:
- Necesitatea creării unui Comitet Interministerial pentru coordonarea politicilor de stimulare economică în domeniul farmaceutic, cu participarea activă a industriei.
- Lansarea unui program național de stimulare a investițiilor în științele vieții (producție, C&D, digitalizare), inspirat din bunele practici europene.
- Asigurarea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru a permite investiții pe termen lung.
- Dezvoltarea parteneriatelor public‑privat (PPP) în sănătate – cu focus pe infrastructură, cercetare medicală, studii clinice și tehnologii medicale avansate.
- Accelerarea implementării Strategiei Naționale pentru Studiile Clinice.
- Introducerea unor facilități fiscale și economice pentru stimularea producției locale de medicamente și a C&D: deduceri de taxe, granturi, scutiri de taxe pentru investițiile strategice.
Aceste propuneri sunt gândite de la bun început pentru a atrage investiții directe, și pentru a susține transferul de know-how și a crește atractivitatea României ca locație de producție, cercetare și testare.
„Nu este suficient ca industria farmaceutică să fie tratată ca un simplu furnizor de medicamente. Este o industrie de importanță strategică, comparabilă astăzi cu sectorul de IT sau cel al energiei, care poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra PIB-ului și asupra echilibrării balanței comerciale a României, asupra numărului de locuri de muncă cu un grad înalt de calificare, și chiar asupra brandului de țară”, subliniază Dan Zaharescu.
Modele de bună practică: Franța, Polonia, Spania
„Când vorbim despre industria farmaceutică, nu vorbim doar despre un sector cu impact asupra sănătății publice, ci despre un motor real de dezvoltare economică. Avem deja exemple clare din Franța, Polonia sau Spania, țări care și-au construit politici publice coerente pentru a atrage investiții în producție, C&D și studii clinice. România poate face aceiași pași. Condițiile sunt clare: un cadru legislativ transparent și stabil, un set de politici publice care sa permită preluarea rezultatelor cercetării medicale si farmaceutice, și un dialog constant cu industria”, afirmă Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Franța a lansat la începutul acestui an „Strategia de Inovație în Sănătate 2030”, cu o finanțare de 7,5 miliarde euro, direcționați spre C&D, producție și digitalizare. Spania, prin programul PROFARMA, a reușit să atragă in 2024 investiții de aproape 800 milioane euro în studii clinice, iar Polonia aplică un model integrat de deduceri fiscale, cofinanțare din fonduri europene și prioritizare a cercetării clinice și producției locale.
România are șansa de a construi un model propriu, adaptat nevoilor locale, dar sincronizat cu tendințele europene. Conform ARPIM, doar în 2023, companiile membre au investit 101 milioane de Euro în activități de cercetare și dezvoltare, cu o creștere anuală constantă, și au derulat 265 de studii clinice pentru peste 8.800 de pacienți. Astăzi investițiile au ajuns la aproximativ 250 de milioane de Euro iar numărul de studii clinice a trecut de 450.
De la plan la realitate
„Competiția pentru investiții în sănătate și inovație este un fenomen real în Europa. România are resursele, expertiza și potențialul de a juca un rol central în regiune. Ce ne lipsește este o strategie integrată, implementabilă, cu obiective clare și sprijin politic pe termen lung”, concluzionează Dan Zaharescu.
Industria farmaceutică inovatoare a generat în 2023 venituri de peste 11 miliarde RON în gospodării și a susținut prin efecte directe și indirecte aproximativ 57.000 de locuri de muncă. Contribuțiile la bugetul de stat și la economia națională pot crește semnificativ, în condițiile unor politici publice clare de stimulare a investițiilor.
„Competiția nu mai este doar pentru investiții, ci și pentru viitor cât mai prosper. Țările care creează acum un cadru favorabil pentru inovație vor avea un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung. De aceea, apelul nostru este simplu: să facem din industria farmaceutică un pilon strategic pentru creșterea economică a României”, a încheiat Dan Zaharescu.