Apariția unui nou val de restructurări de credite odată cu aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, dar și costurile aduse de noile reglementări sunt principalele dureri de cap ale bancherilor în această vara.
Dacă în primăvară majoritatea bancherilor anunțau ținte de
creștere “de două cifre” pe creditare în 2010, la jumătatea anului
mulți s-ar mulțumi să vadă și o majorare marginală, în condițiile
în care economia va rămâne 
cel mai probabil în recesiune, iar cererea de finanțări nu dă
semne de revenire. Bancherii admit că trebuie să recâștige
încrederea clienților, zdruncinată serios de experiențele din
ultimii ani în care dobânzile la credite au urcat vertiginos pe
fondul problemelor de pe piețele financiare, dar critică totodată
reglementările recente privind creditele pentru consumatori, menite
să asigure mai multă transparență.
“Ne așteptăm să existe un al doilea val de restructurări de credite, din aceste măsuri (de reduceri de cheltuieli bugetare – n. red.). Cred că sistemul bancar poate face față cu brio. Posibilitățile de restructurare la nivelul anului 2010 sunt mai dezvoltate față de ce era în trecut”, a spus Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank, la seminarul Romanian Retail Banking Forum, organizat de Finmedia.
Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank, consideră, de asemenea, că salariații bugetari vor avea probleme la plata ratelor odată cu reducerea veniturilor, ceea ce înseamnă că până la 30% din portofoliul de credite ar putea fi afectat. În condițiile în care costurile – inclusiv cele legate de creditele neperformante – nu pot fi reduse, Pârvu spune că băncile trebuie să încerce să își majoreze veniturile, un canal fiind comisioanele.
“Mă refer la oferirea mai multor servicii pentru un număr mai mare de clienți, nu să ne bazăm doar pe credite”, spune șeful Piraeus Bank.
Nivelul mediu al restanței acumulate de clienții bancari a rămas scăzut, la mai puțin de 1.000 de lei, deși numărul restanțelor și al debitorilor cu probleme a crescut susținut de la începutul crizei. “Profilul restanțierului nu s-a modificat substanțial de la începutul crizei”, spune Șerban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Astfel, portretul-robot indică un bărbat de 30-34 de ani, din București, care a contractat un credit de consum în lei.
“Vom merge pe teren accidentat”
Zoltan Major, vicepreședinte la UniCredit Țiriac Bank responsabil de operațiunile de retail, spune că măsurile de ajustare bugetară, necesare din punct de vedere macroeconomic, vor întârzia reluarea creditării pe termen scurt.
“În această perioadă focalizarea va fi pe eficientizarea rețelei
și a costurilor. Vorbim și de costul riscului. Mulți clienți s-au
supraîndatorat în anii când veniturile creșteau cu 15%, însă acum
salariile scad. Va fi un teren
accidentat”, spune Major.
La rândul său, Răzvan Munteanu, vicepreședinte responsabil cu retailul la Raiffeisen Bank, spune că băncile se vor lupta pentru a deveni “banca de casă” pentru clienții lor, respectiv să le asigure o porție cât mai mare din nevoile de servicii financiare.
“Mai mult decât orice reglementare, faptul că un client care își simte încrederea înșelată nu va mai face operațiuni este o pedeapsă mult mai dură pentru o bancă”, afirmă Munteanu. El consideră însă că noile reglementări introduc birocrație “inutilă” pentru 90% dintre clienți.
Mihail Meiu, ANPC: Doar prin transparență veți atrage clienții
Băncile trebuie să arate mai multă transparență dacă vor ca oamenii să aibă din nou încredere să le treacă pragul, spune Mihail Meiu, director în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. El explică introducerea noilor reglementări prin alinierea la legislația europeană, dar și prin nevoia de a asigura clienților mai multă protecție în relația cu băncile, care nu au ezitat în trecut să le majoreze costurile.
“Când consumatorul pleacă cu o dobândă de 7% pe an la credit și ajunge la 14%, cum să mai aibă încredere?”, întreabă retoric Meiu. El afirmă că noile reglementări nu mai permit băncilor să modifice unilateral termenii contractuali – cum sunt comisioanele – în timp ce costul trebuie să fie legat de indicatori transparenți și ușor de urmărit.
“Nu spun că vrem ca băncile să nu mai facă profit. Dar dacă s-ar reduce un pic profitul în beneficiul consumatorului, n-ar fi rău”, spune Meiu.