In ultimii 20 de ani au fost construiti doar 190 km de autostrada, insa perioada 1990-2003 a fost una moarta pentru ca nu s-a finalizat nimic. In plus, chiar daca nu au fost bani, s-au construit si segmente de autostrada unde traficul este deocamdata redus. Un exemplu este tronsonul inaugurat recent Campia Turzii-Gilau (42 km) al autostrazii Transilvania, in loc sa fie prioritizate tronsoanele Bucuresti-Brasov sau Constanta-Nadlac, cu trafic mult mai ridicat.
Cel
mai mult s-a lucrat la autostrada catre mare, care s-a oprit in
2007 la Cernavoda, urmand ca in 2011 sa fie finalizata integral,
potrivit declaratiilor facute anul trecut de actualul ministru al
transporturilor, Radu Berceanu. Un alt tronson de mici dimensiuni
finalizat a fost centura ocolitoare a orasului Pitesti – 15 km,
ultima portiune fiind Campia Turzii-Gilau.
Intre 1990-2000 atat reprezentantii Guvernului, cat si cei de la bancile europene de investitii afirmau ca Romania nu are nevoie de autostrazi, pentru ca traficul era foarte redus si banii pentru infrastructura au fost alocati mai mult pentru reabilitarea drumurilor nationale.
“Imediat dupa ’90 traficul rutier era destul de slab, pentru ca era un sistem rutier prohibitiv si nici nu existau prea multe surse de motorina si benzina. Pentru distante mai mari de 30 de kilometri distribuitorii de marfa erau obligati sa aleaga calea ferata”, spune Nicolae Constantinescu, director in cadrul companiei CCCF Bucuresti. Compania a fost implicata inca de la inceputul anilor ’90 in constructia unor tronsoane de la autostrada Bucuresti-Constanta, singura la care s-a lucrat sustinut intre 2000 si 2007.
Ludovic Orban, care a ocupat functia de ministru al transporturilor in 2007-2008, spune ca ministrii care s-au perindat la transporturi dupa anul 2000 “au tratat superficial ideea de construire de autostrazi si nu s-au orientat spre detaliile care au blocat procesul de dezvoltare a infrastructurii”. Potrivit lui Orban, in mandatul sau au fost simplificate procedurile de exproprieri si de relocare a utilitatilor, care blocau de cele mai multe ori proiectele de infrastructura, insa n-a fost finalizat niciun kilometru de autostrada.
Berceanu a lansat anul trecut un alt motiv din cauza caruia nu s-au construit autostrazi – ca nu a fost sprijinit de soferi. “Incerc sa obtin bani de la Guvern, dar am nevoie si de ajutorul vostru. Ca, daca ies in strada 20.000 de oameni, li se da ceea ce cer. Acum, evident ca nu o sa iasa 10.000 de soferi in strada sa ceara autostrazi, dar daca opinia publica ar pune presiune poate am obtine mai multi bani”, a afirmat Berceanu la sfarsitul anului trecut in cadrul unei conferinte pe tema autostrazilor. Actualul ministru al transporturilor a solicitat ieri Guvernului “un spatiu fiscal” prin care institutia sa poata cheltui in avans de la buget circa doua miliarde de euro in urmatorii trei ani pentru proiecte aferente Coridorului IV paneuropean, bani care vor veni apoi de la UE, BERD si BEI.
Accesarea fondurilor de la UE de care Romania poate sa beneficieze in perioada 2007-2013, de circa 4,6 mld. euro, pentru infrastructura s-a derulat foarte greu, pana acum fiind absorbiti doar 2,4%.
Inainte de ’89 prioritatea era transportul fluvial
Nici inainte de ’89 nu exista un interes ridicat pentru infrastructura rutiera, focusul fiind mai mult pe cea fluviala si feroviara. “Existau solutiile pentru constructia coridorului IV, intre Constanta si Nadlac, dar mereu au fost amanate, ba ca erau prea scumpe, ba ca erau prea lungi si s-a investit in construirea canalului Dunare-Bucuresti si Dunare-Marea Neagra. Erau bani de la Banca Mondiala pentru investitii, dar ideea de autostrazi nu era agreata”, explica Constantinescu.
El sustine ca “nu a existat consecventa si seriozitate si iata ca am ajuns in momentul in care traficul a ajuns foarte aglomerat si ca sa recuperam decalajul ar trebui sa construim 500 km pe an”.