Soluția adoptată de companii pentru a ascunde pierderile față de investitori pare să fie una folosită și de Goldman Sachs în 2009: schimbarea anului fiscal; scrie Floyd Norris, corespondent financiar al New York Times și Herald Tribune.
Astfel, Norris observa în 2009, că dacă cu un an înainte anul fiscal se termina la 30 noiembrie 2008, anul fiscal 2009 a fost modificat astfel încât să se plieze pe anul calendaristic 2009, lăsând astfel o lună – luna decembrie 2008 – în afara rapoartelor fiscale. Astfel, în raportul fiscal din 2009, primul trimestru din anul respectiv a fost de fapt comparat cu trimestrul din 2008 care s-a încheiat de fapt în februarie 2008, netrezind niciun fel de suspiciuni analiștilor. Luna lăsată pe dinafară a fost și luna cu cele mai mari scăderi ale valorilor contabile, pierderea înainte de plata taxelor ridicându-se la 1,3 miliarde dolari.
Recent, o echipă de profesori din cadrul Universității Yale a făcut un studiu pentru a vedea în ce măsură această practică s-a repetat și la alte companii, schimbarea anului fiscal fiind observată în peste o mie de cazuri. O parte dintre acestea ștergeau de pe rapoartele fiscale chiar și trei luni, ajungându-se ca cei atenți să observe că un an fiscal are doar trei trimestre și nu patru.
Concluziile studiului arată că firmelor le ia mult timp până să raporteze lunile lipsă, jumătate dintre acestea încălcând termenele impuse de autoritatea de control a piețelor de capital. “În multe cazuri, rezultatele financiare pentru lunile lipsă sunt prezentate de-abia după ce investitorii au acces la informații financiare mai recente. Drept urmare, piața reacționează cu greu” în momentul în care apar vești legate de lunile orfane.