Cum se face scrutinul uninominal in Europa

Desfasurarea alegerilor in circumscriptii uninominale are, pe langa calitati (o asteptata responsabilizare a alesului fata de alegatori sau obtinerea unor majoritati puternice, pentru ca principiul este “castigatorul ia totul”), si lipsuri: cel mai vizibil este ca avantajeaza masiv si nemeritat partidele mari. Insa acest tip de scrutin are sprijinul puternic al populatiei, lucru ce nu trebuie neglijat.
Vorbind despre scrutinul in circumscriptii uninominale (numit impropriu vot uninominal, pentru ca nu votul este uninominal), presedintele Basescu nu a detaliat – insa, din ceea ce a spus, reiese ca are in vedere asa-numitul scrutinul majoritar uninominal. Acest tip de scrutin (se alege intr-o circumscriptie un singur senator sau un deputat si castiga cel care obtine cele mai multe voturi) nu este folosit in Europa decat in Marea Britanie si Franta.
In Marea Britanie, in alegerile pentru Camera Comunelor, el este organizat intr-un singur tur de scrutin (sistemul uninominal majoritar relativ), iar in Franta in doua tururi (sistem uninominal majoritar absolut). Germania combina scrutinul uninominal cu cel pe lista de partid, in ideea de a corecta in parte nedreptatile pe care le introduce votul in circumscriptii uninominale. Iar nedreptatea este avantajarea partidelor mari si nereprezentarea in Parlament a unei bune parti a populatiei care a mers la vot. Daca un candidat a castigat, sa zicem, cu 30% din voturi (este posibil in Marea Britanie), partea consistenta de 70% dintre alegatorii unei circumscriptii care au optat pentru alti candidati nu va fi reprezentata in Parlament.
De aceea partidele mai mici risca sa ramana in afara Legislativului. De exemplu, la alegerile legislative din 2005, din Marea Britanie, Partidul Laburist (la putere) a primit 35% din voturi la nivel national, dar are in Camera Comunelor o reprezentare de 55%, pentru ca a castigat in 55% din circumscriptii. In acelasi timp, Partidul Liberal Democrat a avut 22% la nivel national, dar ca reprezentare in Camera are 9%, intrucat a iesit pe primul loc in doar 9% din circumscriptii.
In Franta (unde scrutinul se desfasoara in doua tururi, in primul tur fiind impartite doar mandatele care au strans peste 50% din voturi) lucrurile stau la fel. Partidul lui Jacques Chirac, Uniunea pentru o Miscare Populara, are in Adunarea Nationala o reprezentare de aproape doua treimi (62%), desi la ultimele alegeri nu a obtinut decat o treime din voturi la nivel national. In schimb, Frontul National (extremist) a obtinut 11% din voturi la nivel national, dar nu are niciun deputat, pentru ca nu a iesit pe primul loc in nicio circumscriptie. In aceeasi vreme, un partid minuscul, precum Partidul Comunist Francez, a castigat sub 5% din voturi, dar are 21 de deputati. De remarcat este faptul ca, si in cazul in care alegerile se desfasoara in circumscriptii uninominale – votezi, asadar, persoane aparent independente si nu partide -, candidatii sunt, practic, tot ai partidelor. Cazul Frantei si Marii Britanii este revelator. In Parlamentul francez nu exista niciun independent, iar in cel britanic doar unul. Un sondaj recent din Marea Britanie arata ca doar 800.000 dintre alegatori din totalul de 40 de milioane voteaza omul si nu partidul.
O mare problema pe care o pune acest tip de scrutin este delimitatea circumscriptiilor. In Franta, inainte de alegeri, batalia se da, practic, pentru fiecare strada. Daca, de pilda, judetele maghiare ar fi “bucatite” si apoi asamblate in circumscriptii cu alte bucati provenite din judetele invecinate, preponderent romanesti, este posibil ca UDMR sa nu obtina niciun mandat.
Sistemul romanesc de vot – lista de partid blocata – mai este folosit in Italia, Spania, Portugalia si Bulgaria. Chiar daca voteaza tot liste de partid, austriecii, olandezii, suedezii, cehii, danezii, slovacii, letonii si slovacii isi bifeaza candidatul preferat ca, de altfel, si irlandezii, polonezii si grecii care scriu pe buletinul de vot numele candidatului pentru care opteaza. Germanii sau ungurii folosesc sistemul mixt – o parte dintre candidati sunt alesi in circumscriptii uninominale si o alta parte pe liste de partid.