Dincolo de noțiunile de eficiență energetică sau de valul energi­ilor regenerabile, un alt concept începe să fie din ce în ce mai prezent în discursurile oamenilor din energie, acela de rețele inteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid în România se dovedește a fi însă un lucru destul de complicat de realizat, specialiștii din piață spunând că pentru a începe “trebuie să știm unde vrem să ajungem.”

Declarațiile vin în contextul în care reorganizarea sistemului energetic prin regruparea unităților de producție în două companii gigant înregistrează o întârziere de jumătate de an, iar strategia energetică este deocamdată doar un document despre care încă se discută, neavând o formă publică.

În linii mari, o rețea inteligentă de energie electrică este o rețea care permite în timp real un schimb de informații între furnizorul de energie și consumatorul final. Astfel, cel din urmă poate să-și diminueze consumul și deci facturile, iar primul poate să-și regleze costurile în funcție de cunoașterea unei cereri reale.
Smart grid-ul devine un concept cu atât mai necesar cu cât în România, potrivit specialiștilor din piață, circa 20% din energia produsă se pierde sau este fraudată.

“Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finală. Trebuie să știm unde vrem să ajungem. Transelectrica are în acest moment elementele unei rețele inteligente”, a spus ieri Stelian Gal, directorul general al companiei, în cadrul conferinței Mediafax talks about Energy.

Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei rețele de tip inteligent înseamnă monitorizarea consumului de energie în timp real. În afară de acest lucru, reprezentanți ai unor giganți industriali, așa cum este cazul General Electric, spuneau recent că dincolo de această monitorizare tendința este aceea de a dezvolta dispozitive capabile să-i transmită consumatorului intervalul de timp când este cel mai ieftin să consume energia, în contextul în care sunt perioade orare când consumul este la vârf, iar prețurile sunt foarte mari.
Potrivit acestora, de obicei seara, când toată lumea vine de la muncă și începe să dea drumul la televizoare, mașini de spalat și alte electrocasnice consumul de energie crește și la fel și prețul, indicat fiind ca aceste dispozitive să înceapă să funcționeze în intervale orare în care energia este mai ieftină.

“Prin ordin de ministru s-a semnat în urmă cu câteva zile planul de acțiune pentru dezvoltarea rețelelor smart grid. Este clar că acest concept va remodela toată gândirea noastră în privința investițiilor pe termen lung”, a spus la rândul său Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Costurile pentru realizarea acestui tip de rețea sunt semnificative. Potrivit președintelui Comisiei de servicii și industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, la nivel european suma stabilită a fi alocată în acest sens se ridică la circa 4,2 miliarde de euro.

Banii și lipsa de strategie sunt însă niște puncte vulnerabile când vine vorba de smart grid, în contextul în care România nu are o strategie energetică, iar fondurile pentru investiții sunt extrem de greu de atras. Reprezentanții Ministerului Economiei spun însă că la începutul anului 2011 va începe dezbaterea publică pe un proiect de strategie energetică valabil pentru 2010-2035.
“Pentru România există un drum de la care nu ne vom putea abate, mesajul pe care Bruxellesul îl dă fiind acela al creșterii investițiilor. Cred că prin cele două companii de stat vom putea crește investițiile. La începutul anului viitor cred că acest proiect va fi finalizat”, spune Mihai David, directorul general al Hidroelectrica. El a menționat că și la nivelul producătorilor de energie se fac pași importanți în ceea ce privește modernizarea sistemului. “Avem un proiect pilot al centralei virtuale, al unei unități care să poată funcționa fără personal”.
O altă modalitate prin care se poate dezvolta sistemul energetic este aceea a exploatării potențialului hidroenergetic în uni­tăți cu o capacitate medie.

“Cred că trebuie să realizăm o strategie alături de Ministerul Mediului. Sunt zone unde se pot face investiții, dar în care nu putem intra din cauza restricțiilor de mediu. Nu putem muri de foame fiind însă extrem de sănătoși”, a mai precizat David. El a făcut referire la faptul că o investiție într-o centrală la Islaz de 360 de milioane de euro este blocată din 2008 din cauza faptului că în zona respectivă au fost văzute două specii de păsări protejate. Acestea sunt pescărelul albastru și pasărea ogorului. Cu toate acestea, compania speră că la începutul anului viitor va lua acordul de mediu necesar dezvoltării acestei investiții.îî

Subiecte #rețele inteligente#smart grid