Cum se vede conflictul ruso-georgian la Bucuresti

NATO a reactionat moderat ieri, cerand retragerea trupelor si exprimandu-si ingrijorarea fata de evolutia evenimentelor, potrivit reprezentantului american Kurt Volker. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a spus ieri ca Alianta isi mentine promisiunea lansata cu ocazia summit-ului de la Bucuresti privind perspectivele de integrare a Georgiei. In aprilie, NATO a refuzat sa acorde Georgiei planul de actiune pentru aderare, urmand sa-i evalueze din nou candidatura in decembrie.
In Caucaz, devenit noul butoi cu pulbere al Europei, tensiunea se mentine la cote maxime. Cum se vede acest conflict din Romania?
Potrivit fostului premier Petre Roman, razboiul din Caucaz este consecinta temerilor rusesti privind extinderea NATO la granitele sale.
“Conflictul este rezultatul fricii Rusiei de o extindere spre est a granitelor NATO, fapt perceput drept o amenintare directa la integritatea teritoriului sau”, a declarat pentru ZF fostul premier si ministru de externe Petre Roman.
“Este clar ca Rusia a instrumentat acest conflict si a provocat Georgia pentru a ataca Osetia de Sud”, a spus la randul sau analistul Cristian Parvulescu.
Una din conditiile pentru ca o tara sa adere la NATO este stabilitatea politica si bunele relatii cu tarile vecine, a explicat Stefan Glavan, presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor si fost ambasador al Romaniei la Belgrad. Viitorul Georgiei in NATO este acum foarte indepartat, a adaugat Glavan.
La summit-ul NATO din aprilie, Georgiei i-a fost refuzat planul de actiune pentru aderare – primul pas in accederea la organizatia Atlanticului de Nord – din cauza conflictelor inghetate cu Rusia. O noua evaluare a situatiei din regiune este programata pentru decembrie. “Normal ca unii membri ai NATO isi vor pune intrebarea daca asa cum a reactionat Georgia trebuie sa actionezi in circumstante tensionate”, a spus Petre Roman.
Acum se vede faptul ca disolutia fostei URSS are efecte si acum, a spus Glavan, care interpreteaza razboiul din Caucaz ca fiind o lupta pentru suprematia mondiala.
“Conflictul poate fi vazut si din perspectiva bipolarizarii mondiale. Este o prima confruntare in razboiul pentru suprematie globala, in care SUA, ca principale sustinatoare ale regimului Saakasvili, au pierdut”, a spus Glavan. “SUA nu pot sari acum in ajutorul Georgiei si sa atace trupele ruse care sustin ca se afla intr-o misiune de mentinere a pacii. Acest argument rusesc reprezinta un mod ocult de a ascunde intentiile negative in zona”, a mai spus deputatul. Poate fi razboiul din Caucaz considerat o consecinta a ceea ce s-a intamplat cu Kosovo?
“Georgia are foarte putine sanse in acest moment sa mai recupereze teritoriile Osetiei de Sud si ale Abhaziei”, a spus Roman. De altfel, autoritatile din regiunea separatista Osetia de Sud au spus ieri ca isi doresc alipirea la Rusia. Stefan Glavan spune ca dupa declararea unilaterala a independentei Kosovo de Serbia – Romania nu este de acord cu independenta – multe alte regiuni ar putea sa anunte ca se desprind de teritoriile mama, cum ar fi cazul Tarii bascilor, Abhaziei, Tibetului sau chiar al Transnistriei. Solutia aleasa de Saakasvili pentru a recupera Osetia – care a anuntat ca se desprinde de Georgia in 1991 – este una proasta, considera Roman.
“Presedintele Saakasvili a castigat alegerile promitand ca va recupera teritoriile Abhaziei si a Osetiei de Sud, dar sa stabilesti asta fara a te intelege cu rusii este o utopie”, a spus el.
Ce castiga Rusia din acest razboi? “Rusia militara are un complex in ziua de azi – ca nu mai este cea mai mare putere militara din lume – si incearca sa reafirme asta. Aceasta operatiune (atacarea unui teritoriu de catre Rusia, n.n.) este prima de acest fel de dupa anul 1990, Rusia avand de-a face numai cu conflicte in interiorul teritoriului sau”, spune Cristian Parvulescu.
“Cu toate acestea, cred ca Rusia nu a reusit sa castige razboiul mediatic si pe cel politic. Daca facem o comparatie cu invazia din Cehoslovacia, vom observa ca atunci URSS a castigat razboiul militar, dar nu si pe cel politic. Oricum, acum, la lipsa de suplete a lui Putin, nu cred ca il intereseaza sa castige razboiul politic, ci numai pe cel militar. Este o demonstratie penibila, pentru ca Rusia ar fi trebuit sa-si aleaga un inamic de talia sa”, a conchis Parvulescu.