Cum va arăta economia anului 2012? Pașii noștri sunt mai fermi

M-am înscris întotdeauna în categoria celor optimiști. Astfel pășesc și în anul 2012. Diferența este însă că mă refer la un optimism de tipul “putem face”, nu de tipul “se va face de la sine”. Mă bazez pe o viziune clara si pe ceea ce am reușit să realizăm până în prezent, ca să îmi justific previziunile pentru anul care ne stă în față.

La începutul anului trecut, instituțiile internaționale prognozau o creștere economică pentru țara noastră situată între 0,2% și 2,6% pentru 2011. La momentul actual estimarile indică o creștere economică în jur de 2%. Este un rezultat care dovedește că am reușit. Am reușit să stabilim obiective realiste, pe care le-am și atins. Am ieșit din recesiune. Avem patru trimestre consecutive de creștere economică. Fără un plan de acțiune curajos și bine pus la punct, acest lucru nu era posibil. Lupta s-a dat pe mai multe fronturi care au vizat 11 reforme esențiale și de mult necesare pentru economia românească. E vorba de reforma aparatului bugetar, inclusiv salarizarea personalului bugetar, a administrației interne, în domeniul legislației muncii și a dialogului social, a cadrului fiscal, a sistemului public de pensii, a asistenței sociale, dar și în educație, sănătăte, justiție și nu în ultimul rând, reforma companiilor de stat.

Motoarele creșterii economice în 2012

Creșterea economică prognozată pentru anul 2012 se regăsește în intervalul 1,8% – 2,3%. Previziunile ne poziționează pe locul 6 între țările cu cea mai mare creștere economică, după Lituania (3,4%), Estonia (3,2%), Letonia (2,5%), Polonia (2,5%), Bulgaria (2,3%) și peste media UE și a zonei euro de 0,6%, respectiv 0,5%, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.

Bugetul pe anul 2012 a fost construit pe o creștere economică de 2,1%, pe care o consider tangibila, realista, susținută fiind de sectorul industrial cu potențial de export, de sectorul serviciilor și de revenirea sectorului construcțiilor, antrenat de investiții publice în infrastructură și construcția de locuințe. Sursele interne principale de creștere economică rămân investițiile și consumul. Exporturile si importurile vor cunoaste o incetinire a ritmurilor de crestere in jurul unui ritm pozitiv inca cu doua cifre, de circa 11%, in anul 2012.

Guvernul a decis să continue stimularea investițiilor publice, acoperite atât din resurse interne cât, mai ales, din fonduri externe nerambursabile.

Creșterea reală a investițiilor totale din economie pentru anul 2012 este estimată la 4,5%, dublu față de creșterea economică prognozată.

Pe de o parte, investițiile publice se vor ridica la 38,1 mld lei, respectiv 6,6% din PIB, în creștere cu peste 2 miliarde lei față de anul 2011. Dacă în anul 2010 ne-am clasat pe prima poziție în UE ca pondere a investițiilor publice în PIB, cu un nivel de 5,8% din PIB, cu alocările bugetare pentru investiții publice în creștere, avem toate șansele să ne menținem poziția fruntașă în clasament si in acest an.

Pe de altă parte, investițiile private se vor situa cel puțin la nivelul din 2011. La ele se adaugă oportunitățile deschise de Parteneriatele Public-Private.

Oportunitatea unui ritm de crestere economica in Romania (2,1%), de patru ori mai mare decat media UE in 2012 (0,6%), tine de valorificarea fondurilor europene, prin atragerea a cel putin 6 miliarde euro, astfel încât gradul de absorbție să depaseasca semnificativ 20% la sfarsitul anului 2012, fata de 5,5% la sfarsitul anului 2011.

Agricultura a contribuit substanțial la creșterea economică din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasă creștere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Deși sectorul agricol este puternic dependent de condițiile meteorologice si pare imposibila repetarea cresterii in anul curent, vestea bună este că ne putem orienta spre export carnea de porc, ca sa dau un singur exemplu. La sfârșitul anului 2011 am obținut dreptul de a exporta carne de porc și produse din carne de porc în UE și în țările terțe, in urma deciziei Comisiei Europene. Potențialul crescătorilor și procesatorilor de carne de porc de a participa la comerțul intra-UE și la export este estimat la valori cuprinse între 300 și 600 mil. euro anual.

Salariul mediu brut pe economie va fi mai mare cu peste 4% în acest an, generând o creștere a consumului populației cu 2%

Mă aștept și la o revigorare ușoară a cererii interne. Pentru anul 2012 prognozele arata o creștere a consumului populației cu 2%.

Standardul de viață al românilor se va îmbunătăți. Salariul mediu pe economie va crește foarte probabil cu 4,5%, ajungând la 2.117 lei în acest an, în timp ce indicele prețurilor medii de consum va fi de circa 3% în 2012. Numărul șomerilor își continuă scăderea în anul 2012 la aproximativ 410.000 persoane. Persoanele asistate social, dar apte de munca, vor fi nevoite sa se intoarca la munca pentru un trai decent, in urma reconfigurarii si transparentizarii sistemului de asistenta sociala.

PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare estimat în anul 2011 la 11.400 euro de către Comisia Europeană este prognozat că va crește cu 5,3%, până la aproximativ 12.000 euro pe locuitor în anul 2012.

Pilonul stabilității macroeconomice construit în ultimul an se întărește în 2012

Principalele semnale ne indică un an 2012 stabil din punct de vedere macroeconomic pentru țara noastră. La momentul actual, stabilitatea este cuvântul de ordine si la nivel european, stiut fiind ca in ultimul trimestru al anului 2011 si primul trimestru al anului 2012 zona euro va cunoaste o recesiune economica in pofida fortei economice germane de a rezista in fata efectelor socurilor generate de criza datoriilor suverane. Măsurile adoptate in Romania și țintele stabilite in strategia fiscal-bugetara pentru urmatorii ei ani ne feresc de derapaje economice și ne responsabilizează, astfel incat sa ne incadram incepand cu anul 2012 in reperele Tratatului de la Maastricht.

În primul rând, România va ieși din procedura de deficit excesiv, înregistrând un deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash, sigur sub 3% în termeni de angajament. Am dovedit că suntem capabili de o asemenea performanță. În primele 11 luni ale anului abia încheiat, deficitul bugetar a ajuns la 2,98% din PIB, iar estimarile pentru intregul an ne aseaza foarte aproape sau chiar usor sub ținta de 4,4% stabilită la începutul anului.

În al doilea rând, datoria publică se va menține mult sub nivelul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Vom avea a 5-a cea mai mică datorie publică din UE, de 35,8% din PIB în 2012, în conformitate cu previziunile Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.

În al treilea rând, după 22 de ani de bătălie perdantă cu inflația, BNR ne oferă limite rezonabile pentru a ne încadra în ținta de 3% în acest an.

Eforturile ne-au fost presărate cu aprecieri abia sesizate în presă, dar valoroase pentru incurajarea investitorilor in a evalua responsabilitatea cu care am acționat: în luna iulie 2011, agenția de rating Fitch a revizuit în sens pozitiv ratingul României, în categoria recomandată pentru investiții, în timp ce Portugalia, Italia, Grecia și Spania au fost retrogradate.

O politică pro-competitivitate este o politică inteligentă

Industria orientată către export a susținut puternic în anul 2011 creșterea economică. Prin schemele de ajutoare de stat am facilitat trecerea de la specializarea intensivă în muncă, la specializarea intensivă în tehnologie, dar si sprijinirea exporturilor de produse intensive tehnologic, în special cele din sectorul auto. Principalele programe guvernamentale de sustinere a mediului de afaceri si de stimulare a accesului la finantare, ajutoarele si garantiile de stat, continua mai bine bugetate in 2012.

Nu putem ignora nici faptul că suntem în era digitală, a tehnologiei informației și a eficienței energetice. România deține avantaje competitive în aceste domenii. De pildă, sectorul infrastructurii tehnologiei și comunicației este atractiv tocmai datorită recunoașterii mondiale a specialiștilor în domeniu, iar mixul resurselor energetice este invidiat de multe alte state ale lumii.

România se află pe locul 13 în topul celor mai atractive 35 de țări pentru investitori în sectorul energiei regenerabile, înaintea Olandei, Japoniei și Danemarcei, conform Ernst&Young. Sectoare de interes pentru investitori sunt și cel petrolier, siderurgic, electric și electronic, farmaceutic și deloc de neglijat cel agricol.

În momentul de față, pe termen scurt, ne concentrăm pe investiții în industriile care crează locuri de muncă, astfel încât să creăm premisele pentru bunăstarea cetățenilor.

Viziunea pe termen lung a competitivității economiei românești este însă un subiect complex, pe care l-am abordat în cadrul ședințelor Consiliului Național de Competitivitate (CoNaCo) împreună cu partenerii noștri de dialog din mediul academic, public și privat. Industriile creative au fost identificate ca o alta axa majora de dezvoltare a României în acest deceniu.

Economia mondială intră într-o nouă etapă de dezvoltare mult mai dinamică și mai creativă. Este o certitudine ca economia noului deceniu va fi o economie creativă. România are atuul resursei umane pentru a fi parte a acestui val. Potențialul uman ne poziționează în rândul celor mai bogate țări din punct de vedere al ingeniozității și creativității.

O țară nu se poate dezvolta din rutină, ci pe baza ideilor creative. Dacă românii se pot lăuda cu ceva, aceea este creativitatea. Nimeni nu ne poate nega sau minimiza acest atu!

Anul 2012 este un an al austerității la nivel european

La nivel european se întrevede un an 2012 al austerității. Măsurile dure pentru diminuarea datoriilor publice si a deficitelor mult prea mari, precum și provocarile pe care le ridica reluarea creșterii economice sănătoase și-au pus amprenta asupra fiecărui stat european. Nu demult, Angela Merkel, referindu-se la criza datoriilor suverane, sublinia că asistăm la “cele mai dificile ore ale Europei de după cel de-al doilea război mondial”. Incertitudinile de la nivelul UE sunt principalele riscuri asupra cărora rămânem vigilenți, întrucât gradul de interdependență dintre țări este o realitate care nu poate fi ignorată.

Funiile groase cu care suntem legați de UE – in special ale comerțului exterior și investițiilor străine directe, ca să dau doar câteva exemple – sunt principalele care vor pune piedici surselor de creștere economică. În plus, România ar putea fi afectată în mod indirect de turbulențele de pe piețele financiare internaționale prin creșterea aversiunii la risc a investitorilor asupra intregii noastre regiuni.

Prin urmare, prima evoluție posibilă în 2012 este moderarea ritmului de creștere a exporturilor, la 11%, cum mentionam anterior. Încetinirea este vizibilă încă de la sfârșitul anului 2011. Este momentul decisiv pentru a reorienta exporturile noastre spre piețele emergente, unde oportunitățile sunt uriașe, dar concurența pe preț foarte ascuțită, pentru a compensa contracția cererii externe comunitare.

Prioritatea Romaniei pe termen lung rămâne eliminarea decalajului de dezvoltare față de media UE. La 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România performează mediocru în cursa pentru recuperarea decalajelor economice în rândul celor 12 noi state membre. Am recuperat 8 puncte procentuale din distanța față de media europeană din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor în perioada 2006-2010. Astfel, în prezent am ajuns la 46% în media europeană, echivalentul unui produs intern brut pe locuitor de 11.400 Euro. Prin comparație, Estonia (64% în 2010 față de 66% în 2006) și Slovenia (85% în 2010 față de 88% în 2006) s-au depărtat de media europeană, iar Cehia (80%) și Letonia (51%) și-au păstrat decalajele constante.

Mai mult decât atât, România a recuperat 6,8 puncte procentuale din decalajul de productivitate a muncii pe oră lucrată raportat la media UE, spre deosebire de Slovenia (-4 pp) și Cehia (-0,6 pp) care s-au distanțat de media UE între 2006 și 2010.

Vulnerabilitățile economiei românești în anul 2012

Deși vom ocupa confortabil locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai mici datorii publice guvernamentale, rămânem vulnerabili la implicațiile turbulențelor de pe piețele internaționale asupra costurilor de împrumut extern. Datoria externă a României s-a ridicat la 97 mld. euro în primele 10 luni ale anului 2011 și a fost în creștere ușoară, cu 4,9%, față de finalul anului 2010. Trei sferturi din datoria externă este privată și trebuie onorată de către mediul de afaceri, iar sub un sfert este publică (16,2% din PIB în 2011). Dacă adăugăm și datoria publică internă, datoria publică totală se ridică la 33,4% din PIB în anul 2011. Peste 77% din totalul datoriei externe este pe termen mediu și lung, iar restul de aproape 23% trebuie onorată pe termen scurt. Eventualele blocaje pe piețele financiare internaționale vor însemna dobânzi mai mari de plătit. Costul finanțării externe poate fluctua puternic în corelație cu percepția investitorilor internaționali. În schimb, datoria publică totală (externă și internă) nu va crește mai mult de 34% din PIB în anul 2012.

Investițiile străine directe, puternic lovite de criza financiară, încă nu și-au revenit. În anul 2010, volumul ISD-urilor a fost cu 37% mai mic decât în anul precedent, ridicându-se la 2,2 mld. euro. Trendul negativ a continuat în anul 2011: în primele 10 luni, ISD-urile au fost cu 43,8% mai mici față de aceeași perioadă din anul 2010, atingând valoarea de 1,3 mld. euro, de două ori mai mult decât Bulgaria.

Activele sectorului bancar sunt deținute în proporție ridicată, de 85%, de capitalul străin. Prin urmare, în cazul unor dificultăți majore ale băncilor mamă, există posibilitatea ca acestea să își reducă semnificativ expunerea lor pe creditarea subsidiarelor. Riscul este dublat de întârzierea României în dezvoltarea mecanismelor alternative de finanțare, de pildă piața de capital, fonduri mutuale sau fonduri de capital de risc, și de rata redusă de economisire. Însăși slaba cultură economică și financiară a rezultat într-o redusă interacțiune între populație și sistemul financiar. Jumătate dintre români nu au niciun fel de relație cu instituțiile financiare. Apetitul românilor pentru economisire este cu 2,8 puncte procentuale sub media europeană. Dacă am economisi mai mult am fi mai puțini vulnerabili la evoluțiile externe negative. În realitate, populația din România are o rată a economisirii de 9,8% în trimestrul al treilea din anul 2011, sub media europeană de 12,6% (conform ultimelor date disponibile din trimestrul al 2-lea 2011).

Mai mult decât atât, ponderea creditelor neperformante a crescut cu 1 punct procentual între iunie și octombrie 2011, ajungând la 14,4%, ceea ce pune în dificultate disponibilitatea finanțării economiei reale. În iunie 2011, portofoliul de credite neperformante ne plasa în urma Poloniei (8,7%), Ungariei (8,5%) sau Cehiei (6,4%).

Cele mai mari provocări în anul 2012

Nu ignor defel problemele de fond care imi dau inca insomnii:

– competitivitatea și integritatea economică, generate prin creșterea productivității fără a pierde locuri de muncă;

– competența și integritatea politică în rândul candidaților care se vor înscrie în competiția electorală indiferent de culoarea lor politică – altfel nu vad cum va putea fi evitata capcana populismului intr-o cursa electorala feroce;

– dreapta judecată în justiție.

Pe scurt, discernământ și performanță în principalele domenii ale vieții sociale.

Mare parte din eforturile noastre pot rămâne fără niciun rezultat dacă nu vom reuși să schimbăm mentalitatea funcționarului public. Incompetența, detașarea și lipsa reacțiilor urgente care să țină pasul cu voința politică si a cetatenilor, cu obiectivele noastre politice si economice, nu își mai găsesc locul într-o economie competitivă.

Ar fi grozav ca mass media să nu mai cultive ignoranța publică, ci înalta calitate a dezbaterii publice. Abordările catastrofice sau șovăitoare, chiar și când sunt puse în slujba opoziției, nu mai sunt justificate. In realitate nu fac altceva decât să saboteze cel mai important ingredient al creșterii economice: încrederea. Încrederea investitorilor, dar și încrederea angajaților.

Împreună, cu toți, putem îndeplini promisiunea de bunăstare pentru români. Noi nu renunțăm. Eu nu renunț. Nici voi nu ar trebui să o faceți!