Pe piață, calculele privind necesarul de finanțare atât pentru
sfârșitul acestui an, cât și pentru 2011 diferă de la un analist la
altul, fiind complicate de incertitudinile privind capacitatea
Finanțelor de a ancora cheltuielile și de a majora veniturile la
nivelul programat.
Potrivit estimărilor ING Bank, anul viitor Finanțele va trebui să
refinanțeze datorii în monedă locală de 17 mld. lei (aprox. 4 mld.
euro), iar deficitul bugetar va fi de 31 mld. lei. Conform
angajamentului față de FMI și UE, Ministerul Finanțelor trebuie să
reducă deficitul bugetar de anul viitor la 4,4% din PIB, respectiv
24,3 mld. lei.
Finanțele vor avea de rostogolit în 2011 un volum mare de datorie
pe termen scurt contractată în acest an și în 2009. Serviciul
datoriei publice guvernamentale pe anul viitor cuprinde rate de
capital de circa 11,3 mld. euro și dobânzi de 2 mld. euro, adică un
total de peste 13 mld. euro.
În vara anului viitor ajung la scadență și certificatele de
trezorerie în euro lansate în iulie, în valoare de 1,2 mld.
euro.
Pentru următorii trei ani, Trezoreria are în vedere contractarea
unor împrumuturi de pe piețele externe în cadrul unui program de
finanțare pe termen mediu (Medium Term Notes) în valoare de șapte
miliarde de euro. Iar prima emisiune de titluri în euro va fi
lansată luna viitoare, potrivit secretarului de stat din Finanțe,
Bogdan Drăgoi, adică mai devreme decât era anticipat.
Un astfel de program presupune o strategie de finanțare pe termen
mediu și lung, o viziune de risc și în ceea ce privește performanța
economică pe termen mediu și lung.
Rămâne de văzut ce rol va juca anul viitor un nou acord cu FMI și
în ce măsură deficitul bugetar ar mai putea fi finanțat în
eventualitatea unor situații extreme din bani de la Fond, așa cum
s-a întâmplat în 2009.
Părerile analiștilor sunt împărțite în ceea ce privește succesul
ieșirii României acum pe piețele externe. Potrivit unui raport al
băncii de investiții Credit Agricole Cheuvreux, citat de agenția
Bloomberg, România și Ucraina vor beneficia de o cerere solidă
pentru următoarele emisiuni de euroobligațiuni, după succesul unei
operațiuni similare lansate luni de Cehia, care a vândut
euroobligațiuni de două miliarde de euro, atrăgând o cerere de 5,3
mld. euro.
Pe de altă parte, într-o analiză Bloomberg scrie că România,
Ungaria și Serbia, susținute de FMI, UE și alte instituții
financiare prin împrumuturi în valoare totală de 43 mld. euro, se
confruntă cu aceleași probleme macroeconomice și întâmpină probleme
în a atrage finanțare de la investitori.
Cel mai recent împrumut atras de România de pe piețele externe a
avut loc în luna martie, când a împrumutat un miliard de euro
printr-o emisiune de euroobligațiuni cu scadență la 5 ani, la un
cupon de 5% și un randament total de 5,17% pe an.
Ce s-a întâmplat în acest an
Finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice a creat
dificultăți și anul acesta, după tensiunile din 2009, în condițiile
în care statul a avut de acoperit emisiunea de eurobonduri de 700
mil. euro, scadentă în iulie. Totodată, în noiembrie ajung la
scadență încă 1,4 mld. euro din bondurile pe care Trezoreria le-a
vândut toamna trecută băncilor.
La acestea s-au adăugat scadențe la titlurile de stat în lei, în
condițiile în care mare parte din sumele împrumutate anul trecut pe
piața internă au avut scadențe scurte, impunând rostogolirea
frecventă a împrumuturilor. În august, de exemplu, Finanțele au
vândut doar titluri cu scadența de cel mult un an, de 3 mld. lei,
refuzând două oferte pentru vânzarea de obligațiuni cu maturitatea
de trei și cinci ani.
În ultima perioadă, la majoritatea operațiunilor organizate
Trezoreria a vândut titluri sub valoarea indicativă, încercând să
mențină randamentul la cel mult 7%.
“Deocamdată Ministerul Finanțelor pare concentrat pe păstrarea
randamentului de 7%. Băncile sunt un pic mai prudente, în special
la investițiile de peste un an. Titlurile de stat cu scadența la
până la un an vor rămâne oricum un instrument bun de investiții,
având în vedere lipsa de oportunități în crearea de active pentru
bănci (acordarea de credite sectorului privat – n.red.)”, a
comentat dealerul unei bănci.
Pentru luna septembrie, Finanțele au programat să vândă titluri de
4,6 mld. lei, din care 87% reprezintă certificate de trezorerie. De
la începutul acestui an Trezoreria a împrumutat de la băncile
comerciale, prin vânzarea de titluri de stat, 25,4 mld. lei.