Guvernul ar trebui să aibă cel puțin trei scenarii de creștere economică pentru că cel oficial, mai ales în perspectiva lui 2012, este prea optimist, apreciază analiștii, în fața valului de știri negative despre evoluția economiilor din Europa de Vest.
Față de turbulențele din economia mondială România trebuie să ia în calcul o scădere a veniturilor, chiar dacă datele macroeconomice la șapte luni arată o respectare a parametrilor stabiliți ai deficitului bugetar care în iulie s-a menținut în jurul a 2% din PIB.
Deficitul bugetar, care a devenit indicatorul cheie din economie din cauza crizei datoriilor suverane, a fost la șapte luni de 2,09% din PIB, ceea ce oferă premisa încadrării în ținta de deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut în 2011.
Criza datoriilor din Europa pune însă în pericol țintele bugetare, mai ales pentru 2012 și de aceea Guvernul s-ar putea vedea obligat să reducă din nou cheltuielile pentru a le ajusta la venituri care ar putea fi mai mici decât cele anticipate sau să negocieze majorarea deficitului prevăzut pentru anul viitor la 3% din PIB, spun analiștii economici.
“Este prematur să ne pronunțăm, probabil vom ști mai multe prin octombrie. Guvernul ar trebui să aibă însă o abordare mai contextualizată și să ia în considerare pentru 2011 venituri mai mici decât cele prognozate. Riscul încetinirii există și vedem asta dacă ne uităm la evoluția producției industriale sau a vânzărilor cu amănuntul: ele sunt în continuare în suferință. Dincolo de acest aspect general al economiei, există și acest risc al arieratelor care trebuie incluse în deficitul bugetar. Efortul fiscal (pentru încadrarea în deficit – n.n.) este și așa mare și va fi și mai mare, dacă evoluția economică va fi mai slabă”, spune analistul economic Laurian Lungu.
Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui să fi luat în calcul cel puțin trei scenarii privind evoluția economiei, mai ales că prognoza pentru 2012 este prea optimistă: “Ajustarea fiscală pentru 2012 este foarte mare pentru că, pe lângă problema arieratelor, este prevăzută și reducerea deficitului (de la 4,4% din PIB în 2011 la 3% – n.n.). În privința anului 2011 este posibil ca creșterea să fie mai mică, chiar dacă T3 ar putea fi un trimestru bun, tras în sus de agricultură”.
Ipoteza unei creșteri economice mai proaste decât se anticipa nu este doar problema României. Premierul Ungariei Viktor Orban a anunțat ieri că Ungaria se confruntă cu o situație foarte periculoasă ca urmare a crizei datoriilor din Europa care mușcă din veniturile statului și obligă, din nou, la reduceri de cheltuieli.
În privința Guvernului român confruntat cu doi ani de scădere a economiei și cu o revenire anemică în ultimele trei trimestre tăierea cheltuielilor a devenit esențială pentru evitarea derapajelor. Mai mult, pe fondul crizei datoriilor din Europa analiștii băncilor au început să taie din creșterea economică prognozată pentru anul viitor, chiar și cu 1% în cazul BCR, ceea ce arată îngrijorările legate de evoluțiile din 2012.
Analistul economic Dragoș Cabat ia și el în calcul, pentru acest an, o creștere economică de doar 0,8-0,9%, față de prognoza oficială de creștere de 1,5% din PIB, dar crede că încă o tăiere de cheltuieli nu mai este atât de la îndemână și se va merge mai degrabă pe o majorare a deficitului, dacă va fi cazul. Pe de altă parte, afirmă el, Guvernul trebuie să realizeze cheltuieli, mai ales pentru investiții pentru a ajuta pe plan intern economia care este acum susținută de exporturi. “Cred că organizațiile internaționale vor înțelege o majorare a deficitului. Nu poți pune la infinit presiune pe aceiași oameni. Nu poți reduce cheltuielile și mai mult. Probabil că vom avea îngăduință din partea organismelor internaționale”.
Veniturile statului la șapte luni au continuat să înregistreze creșteri – ele sunt cu 9,4% mai mari decât perioada similară a anului trecut (Ă9,6% la șase luni). În aceeași vreme cheltuielile totale au crescut cu 0,1% (Ă0,7% la șase luni), deficitul bugetului general consolidat fiind de 2,09% din PIB (cu doar 0,02 puncte peste nivelul din iunie).
Veniturile la bugetul general consolidat au însumat 102,1 mld. lei, iar, potrivit Ministerului Finanțelor, încasările lunii iulie au înregistrat cel mai mare nivel din acest an, 17,1 mld. lei, în principal ca urmare a creșterii încasărilor din TVA (Ă31,1%) și accize (Ă22,3%). Încasările din contribuțiile la asigurări au crescut și ele cu 4,1% (mai puțin decât în iunie, când creșterea a fost de 4,7% față de perioada similară a lui 2010), în vreme ce încasările din venituri nefiscale au scăzut cu 6,3% (-8,2% în iulie).
În privința cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat acestea au fost de 113,5 mld. lei (Ă0,1% față de aceeași perioadă a anului precedent) și, spun Finanțele, acest lucru s-a petrecut ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanțare europeană.
Dacă cheltuielile de personal au scăzut cu 17,8% la șapte luni, cele cu bunurile și serviciile s-au majorat cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, Ministerul Finanțelor arătând că acest lucru s-a petrecut ca urmare a reclasificării unor cheltuieli ale Ministerului Sănătății și a creșterii cu 22% a cheltuielilor administrației locale în urma preluării spitalelor. De asemenea, cheltuielile de capital (investițiile statului) au crescut în iulie cu 16,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar este o creștere la jumătate față de cea înregistrată în iunie, când creșterea a fost de 29% față de perioada similară a lui 2010. De fapt, în iunie statul a cheltuit pe investiții 3 mld. lei, în vreme ce în iulie a cheltuit 1,2 mld. lei.
Ministerul Finanțelor arată însă că toate cheltuielile cu investițiile, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost, la șapte luni, de 17,4 mld. lei, față de 14,4 mld. lei înregistrate în aceași perioadă a anului 2010.
Cabat spune că statul trebuie să dea drumul la investiții. Premierul Emil Boc a promis săptămâna trecută că nivelul investițiilor statului în 2011 va atinge 36 mld. lei și se vor majora la 43 mld. în 2012.