In urma cu doi ani, Ioan Prisecaru a decis sa infrunte industria socialista, achizitionand de la fostul FPS o fabrica cu datorii de aproape 40 miliarde de lei.
Astazi, grupul de firme Conex din Iasi are 2.000 de angajati, exporta lunar piese auto, lacuri si vopsele in valoare de peste 10 miliarde de lei, iar anul trecut a avut o cifra de afaceri de aproximativ 25 milioane de dolari.
Un economist si o inginera, sot si sotie, ambii angajati la Universitatea AI.I.Cuza din Iasi, au hotarat in 1991 sa faca bani, transformandu-si automobilul in taxi.
Pentru multi, taximetria constituie o alternativa la trecerea in somaj, dar mai inseamna si rotunjirea veniturilor in cazul celor care nu se multumesc cu o “amarata” de leafa primita de la stat.
Cum afacerea a prins, Tereza si Ioan Prisecaru au ajuns repede la un numar de 17 masini, devenind la acea vreme cea mai mare firma de taxiuri din oras.
Masinile erau cumparate la mana a doua, astfel ca Ioan Prisecaru a ajuns la concluzia ca ar avea nevoie de un mic atelier pentru producerea pieselor de schimb.
“Aveam masinile, dar nu gaseam piese de schimb. Imi amintesc cum cautam disperat praguri pentru autoturisme si atunci am decis sa deschid un atelier de fabricatie a pieselor de schimb”, povesteste Prisecaru.
Astfel a luat nastere firma Tes Conex, unde, la inceput, au fost fabricate numai piese simple, care nu necesitau o tehnologie prea sofisticata.
Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, iar micul atelier a devenit o firma in toata regula, care reusea sa scoata de pe piata o parte din piesele aduse din import, mai scumpe cu 30% decat cele produse de Tes Conex.
De ce sa investesti tn stocuri
Incurajat de rezultatele obtinute pana atunci in afaceri, Prisecaru s-a hotarat sa deschida in 1996 o noua firma pentru productia de lacuri si vopsele, Conex, a carei fabrica este evaluata in prezent la aproximativ sapte milioane de dolari.
Cu o productie de patru mii de tone de lacuri si vopsele in 2000, firma ieseana ocupa, la sfarsitul anului trecut, locul al treilea in topul producatorilor nationali de vopsele. Potrivit lui Prisecaru, Conex are o cota de piata de 10%, iar principalii competitori sunt Policolor Bucuresti, Kober Piatra Neamt si Azur Timisoara.
Firmele din grupul Conex aveau deja unele contracte cu fabrici de automobile, astfel ca, in urma cu doi ani, Prisecaru a cumparat de la fostul FPS 69,9% din actiunile societatii ASAM, producatoare de piese de schimb pentru autovehicule.
“ASAM era un important producator care livra piese complexe pentru automobile, iar riscul era imens. Nu pretul platit pe pachetul majoritar de actiuni – 3,8 miliarde de lei – era o problema, ci datoriile societatii, de 38 miliarde.
Prietenii mi-au spus atunci sa nu ma bag, ca o sa fie dificil. Cum sunt un incapatanat, nu i-am ascultat”, isi aminteste actualul proprietar al ASAM.
In scurt timp, o parte din datoriile fostei societati de stat au fost platite, iar celor 800 de angajati li s-au mai adaugat pe parcurs alti 300.
“ASAM era o fabrica tipic socialista, cu dotari la nivelul anilor ’60-’70. Utilajele erau uzate moral si fizic. Am muncit mult si am investit masiv in procesul de productie, aprovizionare cu materii prime, in fluxul de fabricatie si in stocuri.
E ciudat sa investesti in stocuri, dar acesta era adevarul. Veneau clientii, iar firma nu avea produse suficiente. De la stocuri de patru miliade de lei am ajuns acum la stocuri de 15 miliarde, insa regula de baza este ca nivelul stocurilor sa nu depaseasca cifra de afaceri a firmei pe o luna”, explica Prisecaru.
In numai doi ani, productia realizata la ASAM s-a dublat ca valoare absoluta, ajungand, in prezent, la 18 miliarde de lei pe luna. Impreuna cu Tes Conex, firma ASAM detine o cota de 18% din piata romaneasca de piese auto, fiind si unul dintre furnizorii de piese din tabla si plastic pentru Dacia Pitesti.
Oferta cuprinde peste 150 de repere – elemente de caroserie, elemente de suspensie, linii complete de esapament, atat pentru automobile, cat si pentru autocamioane si remorci.
Livrarile pentru export le depasesc pe cele destinate pietei interne, iar 30% din produsele firmei reprezinta piese pentru remorci de autocamioane, care sunt exportate in Germania.
Firma Conex mai are incheiate contracte cu parteneri din Austria, Iran si Egipt. Grupul de firme Conex investeste la ASAM aproximativ 20 miliarde de lei pe luna.
Concurenta acerba in domeniul pieselor de schimb nu pare sa-l ingrijoreze pe patronul iesean, care sustine ca este loc pentru toata lumea.
Mai mult, cu unul dintre acestia, APSA Baia Mare, societate preluata acum doi ani de firma germana WIHAG, ASAM Iasi are o relatie “constructiva”, sprijinindu-se reciproc in ceea ce priveste posibilitatea reducerii unor costuri.
Pe langa firmele Conex SA, Tes Conex si ASAM, Grupul Conex cuprinde inca patru societati: Adimet, angrosist pentru produse metalurgice, Bursa de Marfuri Iasi, Conex International, cu profil de proiectare urbanistica si tamplarie de aluminiu, respectiv Transconex, transportator auto intern si international.
Bursa de Marfuri Iasi (BMI) reprezinta centrul zonal pentru Moldova pentru compensari intre agentii economici.
Prin cele sapte firme din cadrul grupului, Conex a inregistrat in anul 2000 o cifra de afaceri de aproximativ 25 milioane de dolari.
Ponderea cea mai mare in cifra de afaceri o reprezinta activitatile legate de productia pieselor auto (66%), urmata de productia de lacuri si vopsele (18%), comert (15%) si productia de tamplarie si aluminiu (1%).
Centuri de siguranta
Pentru perioada urmatoare, investitiile prognozate de Prisecaru se vor ridica la cateva milioane de dolari. In cel mult trei luni, la ASAM va fi pusa in functiune o sectie de productie a centurilor de siguranta, plan pus in aplicare impreuna cu firma brasoveana Autoliv.
Aici vor fi aduse utilaje performante, centurile de siguranta urmand a fi livrate unor producatori mondiali importanti din industria de automobile.
In 2001, la ASAM vor fi investite, in total, doua milioane de dolari, la fabrica de lacuri si vopsele Conex – un milion de dolari, iar la Tes Conex – 500 de mii de dolari, pentru producerea de piese auto.
Directorul general al grupului Conex spune ca deocamdata nu intentioneaza sa mai achizitioneze si alte societati de pe piata romaneasca, dar nu exclude unele surprize in viitorul mai mult sau mai putin indepartat.
“Vizam, in principal, o intarire a puterii economice si financiare a grupului Conex. Vom face investitii substantiale in utilaje de ultima generatie, care sa confere firmelor din cadrul grupului o pozitie cat mai favorabila fata de concurentii din Europa”, spune Prisecaru.
Directorul Conex considera ca este foarte exigent cu angajatii sai, exigenta impusa si in ceea ce il priveste. “Noi, romanii, avem un obicei prost, acela de a pierde vremea. Capitalistul este altfel, calculeaza totul la secunda, iar acest lucru l-am invatat din intalnirile cu oamenii de afaceri straini”, sustine Prisecaru.
El considera ca 80% din succesul sau in afaceri il datoreaza sportului, practicat in tinerete, ca si presei, pe care o parcurge zilnic.
“Cand eram tanar am facut judo de performata la clubul Politehnica Iasi, ceea ce m-a facut sa devin un bun luptator. Fac si in prezent sport, jucand fotbal o data sau de doua ori pe saptamana, pentru a-mi mentine conditia fizica”, afirma Prisecaru.
Directorul Conex se declara, de asemenea, un impatimit al presei si considera ca multe dintre contractele de afaceri le-a incheiat in urma informatiilor obtinute din presa.