Michel Foucault
Arheologia cunoașterii Editura RAO Iată cât de incitant prezintă editura această cartea lui Michel Foucault (1926–1984), filosof și istoric francez a cărui operă, catalogată drept postmodernistă sau poststructuralistă, a avut puternice ecouri în filosofia și istoria științei, psihanaliză, sociologie: <<Despre “Arheologia cunoașterii” se poate afirma că este o carte de tranziție, o carte-salt, o carte-parcurs. O carte-sinucidere și o carte-renaștere. O carte împlinire-eșec. Este cartea cea mai manifest-ludică a lui Foucault, cea mai explicit-nietzcheeană, care aruncă o lumină cu totul aparte asupra modului atât de complex, de plin de surprize de a practica cugetarea filosofică a lui Foucault.>> “- V-ați intitulat ultima carte Arheologia cunoașterii. De ce <<arheologie>>?” “- Din două motive. Am folosit, mai întâi, acest cuvânt într-un mod întrucâtva orb, pentru a desemna o formă de analiză care nu este propriu-zis o istorie (în sensul în care se povestește, de pildă, istoria invențiilor sau istoria ideilor), dar nici propriu-zis o epistemologie, adică o analiză internă a structurii unei științe. Acest altceva l-am numit, așadar, <<arheologie>>; și apoi, retrospectiv, mi s-a părut că hazardul nu m-a călăuzit prea greșit: la urma urmei, acest cuvânt, <<arheologie>>, cu prețul unei aproximații care-mi va fi, sper, iertată, poate însemna: descriere a arhivei.” Cartea datează din 1969. Traducere, note și postfață de Bogdan Ghiu.
John Polkinghorne
Teologia în contextul științei
Editura Curtea veche
În orice moment al vieții, fiecare dintre noi e situat într-un
loc anume, care îi oferă o perspectivă anume. Nimeni nu poate privi
lucrurile fără absolut niciun punct de vedere. Iar contextul este
unul dintre cei mai importanți factori în formarea opiniilor și a
discursurilor de orice natură. Contextul societății noastre este
unul normat de știință – o evidență. În cartea de față, John
Polkinghorne propune un model de a face teologie în contextul
nostru de astăzi, cel științific. Traducere din limba engleză de
Smaranda Scriitoru.
John Polkinghorne s-a născut la 16 octombrie
1930 în Weston-super-Mare (Marea Britanie), a predat matematică 11
ani la Cambridge, după care a optat pentru studii de teologie, iar
în 1977 a fost hirotonit preot în Biserica Anglicană. Din 1988
până în 1996 a fost președinte al Queen’s College (Cambridge). A
activat ca membru al Comitetului pentru etică medicală de la
British Medical Association, al Comisiei pentru genetică umană și
al Comisiei pentru doctrină în Sinodul general al Bisericii
Angliei. Printre numeroasele premii și distincții acordate se
numără și Premiul Templeton, în 2002, pentru contribuțiile aduse la
cercetarea dialogului dintre știință și teologie. Cărțile lui John
Polkinghorne sunt traduse în 18 limbi, câteva dintre cele mai
semnificative volume fiind: The Way the World is: The Christian
Perspective of a Scientist (1992), The Faith of a Physicist (1994),
Belief in God in an Age of Science (1998), The End of the World and
the Ends of God (2000, cu Michael Welker), Science and Creation
(2002), The God of Hope and the End of the World (2002).