Cursul leu/euro continuă să rămână sub presiune iar joi dimineață, la ora 10:30 era cotat la 4,4700 – 4,4710 lei/euro, peste nivelul stabilit miercuri, la ora prânzului de către BNR, respectiv 4,4587 lei/euro.
Ședința de joi dimineață a început la 4,4680 lei/euro, dar cotațiile au început să revină treptat la 4,47 lei/euro, cât a fost nivelul de închidere pe piața interbancară de miercuri seară.
“Volumele de tranzacționare sunt destul de mici, cel puțin până acum, comparativ cu volumele foarte mari de miercuri dimineață. Așa, la prima vedere, piața nu are o direcție clară și oricum toată lumea stă cu ochii pe BNR, care poate să vândă valută acum”, a declarat un dealer.
Este interesant de urmărit dacă BNR va accepta stabilirea unui curs oficial la mijlocul zilei care să depășească 4,47 lei, ceea ce ar ridica din nou tensiunea companiilor și populației, sau va interveni indirect pentru a coborî cotațiile, astfel încât să nu fie creșterea atât de mare.
La casele de schimb valutar din București, miercuri dimineață, euro se vindea la 4,48 lei iar întrebările tuturor erau “cât mai crește euro?”.
Pe piața monetară interbancară, dobânzile erau în continuare sus, între 4,75% – 5,25% pe an, astăzi fiind prima zi pentru noua perioadă de rezervă minimă obligatorie, adică banii care trebuie puși deoparte la BNR de către bănci din depozitele atrase.
“Lumea nu prea mai vrea să dea lei acum și probabil că dobânzile vor rămâne sus”, a menționat dealerul citat.
Astăzi, toți ochii piețelor financiare sunt în continuare îndreptați spre ceea ce se întâmplă în Grecia și la nivelul politic al Uniunii Europene. Miercuri seară a avut loc întâlnirea șefilor politici din cele 27 de state care compun blocul comunitar. Declarația finală a Uniunii Europene este că susține în continuare menținerea Greciei în rândul statelor cu euro, dar în același timp nu a adus informații noi privind modalitățile de susținere financiară a statelor mai slabe, cum ar fi Grecia, Italia sau Spania.
Din acest motiv, presiunile asupra monedei euro și imediata asupra statelor mai vulnerabile de la periferie, cum ar fi România, se vor menține în continuare.
Dacă Grecia iese din Euro, presiunile la București asupra cursului leu/euro vor fi foarte mari, în sensul creșterii cursului și a ieșirii capitalurilor. În acest caz, BNR ar trebui să fie “cel mai mare vânzător de euro” pentru că altă ofertă nu este în lipsa investițiilor străine, a intrărilor de capital sau a banilor românilor care muncesc în străinătate.
De la începutul anului, cursul leu/euro a crescut cu 3,7%, din care cea mai mare parte în ultima lună. Pe tot anul trecut, cursul a crescut cu numai 1,8%, dar acest lucru s-a datorat și intrărilor de capitaluri, ceea ce anul acesta se întâmplă prea puțin.
Dincolo de creșterea cursului, o problemă care va interveni va fi asigurarea finanțării bugetului de stat, atât a deficitului din acest an cât și a datoriilor anterioare. În prima parte a anului, dobânzile au scăzut spre 5% la titlurile de stat, având în vedere că și BNR a coborât rata de referință de la 6,25 la 5,25%, dar tensiunile din ultimul timp au inversat trendul de scădere a dobânzilor.
S-ar putea ca în acest moment investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru achiziția de titluri de stat românești pentru că ei iau în considerare și creșterea cursului, ceea ce le reduce din randament. Deja piața interbancară a urcat dobânzile pe termen scurt, care aproape s-au dublat în ultima lună.
În ciuda faptului că ministerul Finanțelor are o rezervă de lichiditate de 5 miliarde de euro și 7 miliarde de lei, acest nivel s-ar putea dovedi insuficient în cazul în care Grecia iese din zona euro iar tensiunile de pe piețele financiare explodează.