Cotația leu/euro a început să crească de marți, ca urmare a intensificătii aversiunii la risc a investitorilor pe fondul tensiunilor politice dintre USL și PDL, care au culminat cu propunerea de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Dezbaterea și votul din Parlament asupra cererii USL de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu au început la ora 17:00.
Comisia Europeană a transmis vineri că este îngrijorată în legătură cu ultimele evoluții din România, în special de acțiunile care par a reduce puterile ale instituțiilor independente precum Curtea Constituțională, iar președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a vorbit cu premierul Ponta pentru a exprima îngrijorarea Comisiei.
O altă reacție de pe plan extern la situația din România a venit prin purtătorul de cuvânt al guvernului german, care a spus că Berlinul este “foarte îngrijorat” cu privire la reformele politice din România și are “îndoieli serioase cu privire la legitimitatea lor”.
“Deja lumea se gândește că îți taie fondurile europene, încep procedura de suspendare ale votului din Consiliul Europei, pică dealul cu FMI. Se întreabă dacă se repetă povestea Ungariei. Jucătorii mizează pe deprecierea leului. Oricum, și dacă nu îl suspendă pe președinte, imaginea României a fost afectată negativ pe termen lung. Pe de altă parte, dacă ne uităm la volumele de tranzacționare, ședința de azi a fost una dintre cele mai bune din acest an. Rulajele au fost comparabile cu cele înregistrate în ziua când a picat Guvernul Ungureanu”, a afirmat un dealer.
Raportat la nivelul de la închiderea sesiunii interbancare de vinerea trecută, de 4,4470 – 4,4485 lei/euro, leul este depreciat cu 2%.
Cursul a depășit încă din prima oră precedentul record pe piața interbancară, înregistrat pe 25 mai. Atunci, după închiderea sesiunii de la București paritatea a urcat la 4,5000 lei/euro pe piețele externe.
În primele minute ale ședinței de vineri, euro a fost la 4,5000 – 4,5025 lei, iar la ora 15:40 cursul a atins un nou maxim istoric, de 4,5400 lei/euro.
La scurt timp după atingerea recordului, băncile cotau euro la 4,5400 – 4,5420 lei, cu 5,25 bani peste ultimele cotații de joi, de 4,4875 – 4,4895 lei/euro.
Ulterior, cotațiile au scăzut ușor sub 4,5400 lei/euro și au încheiat ședința locală la 4,5375 – 4,5399 lei/euro.
Leul este, astfel, depreciat cu 1,1%, înregistrând cea mai vizibilă corecție dintre monedele statelor din regiune. La închiderea sesiunii locale,zlotul se deprecia cu 0,3% în raport cu euro, iar forintul era în scădere cu 0,9%.
Economistul șef al BRD-Groupe Societe Generale, Florian Libocor, afirmă că actuala tendință a leului nu este justificată de fundamentele economice.
“Este de așteptat ca deprecierea leului să genereze o povară suplimentară la rambursarea creditelor în valută, însă cred că efectul va fi unul marginal, în ansamblu, și gestionabil. Cât privește durata acestei tendințe de depreciere, aceasta depinde în bună măsură de conjunctura economică externă, dar și de conjunctura politică internă. Soluționarea divergențelor politice interne are capacitatea și poate detensiona mediul economic, piețele. Am încredere în calitatea și capacitatea decidenților din zonele de politică monetară și fiscal-bugetară de a gestiona corect și responsabil situațiile tensionate. Totodată, cred că România va continua să fie consecventă și responsabilă, astfel încât obligațiile financiare ce decurg din acordurile încheiate cu finanțatorii externi vor fi respectate”, a declarat Libocor pentru MEDIAFAX.
Analistul SSIF Broker Andrei Rădulescu spune că deprecierea recentă a leului reflectă incertitudinile și deteriorarea imaginii României în principal pentru investitorii straini, dar și pentru cei români.
“Asistăm la o evoluție nefavorabilă a sentimentului investițional. Iar dacă luăm în calcul faptul că de patru ani nu se investește în economie aceste evenimente din plan politic determină o amplificare a riscului investițional, cu repercursiuni pentru mersul economiei pe termen mediu. Din nefericire, nu cred că putem să ne așteptam la o detensionare a factorilor politici până la alegerile generale. Consecințele acestor evoluții recente din piața valutară sunt per ansamblu nefavorabile pentru economie. În primul rând, sunt amânate deciziile de investiții în economia reală. Atâta vreme cât tensiunile politice se mențin la cote alarmante, investitorii se pot aștepta la continuarea tendinței de depreciere”, a afirmat Rădulescu.
Brokerul consideră că cererea internă va avea de suferit, prin prisma creșterii ratelor nominale la credite, dar și a inflației din import. El crede că riscurile politice se vor menține ridicate până la alegerile generale programate spre finalul anului curent.
“După părerea mea, BNR a intervenit și va interveni în continuare, dar prin intervenții care nu par a fi suficiente pentru a stopa deprecierea leului, dorind să emită un semnal clar pentru politicieni, și anume că trebuie încetate bătăliile politice și acordată prioritate economiei, relansării investițiilor”, a mai spus Rădulescu.
Cursul de referință leu/euro anunțat vineri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5142 unități, iar rata oficială pentru dolar a bătut un nou record și a urcat la 3,6480 lei/dolar.
Rata leu/euro de vineri este cu 3,46 bani peste precedentul record, înregistrat joi, de 4,4796 lei/euro.
Cursul oficial leu/dolar a urcat cu 6,53 bani, de la 3,5827 lei/dolar.
Deprecierea leului în raport cu euro a influențat și paritatea oficială leu/franc elvețian, care a urcat cu 3,03 bani, de la 3,7279 lei/franc la 3,7582 lei/franc, și a atins un nou record al ultimelor zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, când francul a fost la 3,8133 lei.
Cursurile de referință leu/dolar și leu/franc sunt calculate de BNR în funcție de paritatea leu/euro și ratele de schimb euro/dolar și euro/franc.
Potrivit dealerilor, costurile asigurării datoriilor împotriva riscului de neplată, prin intermediul contractelor credit default swaps (CDS) au crescut vineri la 430 puncte, de la nivelul de joi de 395 puncte.
Totodată, dealerii spun că au existat mai multe ordine de vânzare pentru obligațiunile emise de România.
Băncile comerciale au afișat vineri dobânzi de 4,93% – 5,38% pe an pentru depozitele cu scadența la o zi, similare celor de joi, de 4,93% – 5,39% pe an. Totodată, dobânzile pentru plasamentele pe termen de o săptămână au crescut nesemnificativ, la 4,95% – 5,43% pe an, după ce în ziua percedentă au fost de 4,92% – 5,39% pe an.
Dobânzile încadrează în continuare rata dobânzii de politică monetară a BNR, de 5,25% pe an.