Aici, pe fotoliul asta rosu, cu zece capete mai inaltat decat resul salii roboteste si va roboti robul deputatilor, Adrian Nastase, iar pe scaunul ala capitonat cu piele verde de cordoba, cu 20 de capete peste ceilalti, odihneste si va odihni robul senatorilor, Nicolae Vacaroiu, fericiti si ocrotiti fie ei de noi, de-acum pana la finele mandatului.
Cu binecuvantarile pe care noi le-am primit pe cand ei erau sefii nostri cu aceleasi binecuvantari ii ocrotim noi pe ei acum cand, umili aparatori ai lor, ne-am imbarbatat unii pe altii sa interpretam Constitutia si dupa 12 ore de dezbateri am decis ca ambiguitatea textului ne permite sa dam o decizie favorabila lor, in ciuda dezaprobarii generale.
Decizia noastra e ca mai importanta decat Constitutia este interpretarea pe care noi i-o dam, si mai important decat principiul parlamentarismului gratie carui decidem acum – si care (recunoastem ca doar suntem juristi, desi am facut scoala intr-o alta epoca) spune ca firescul politic este ca majoritatea este cea care guverneaza – este credinta noastra ca un plus de opozitie in angrenajul guvernarii nu face decat sa apropie ceasul in care nu va mai trebui sa dam seama oricui pentru orice solutie indoielnica.
Daca decizia Curtii Constitutionale de miercuri seara ar fi sunat ca in randurile de mai sus, nu ar fi fost o surpriza.
Asadar, Curtea a declarat neconstitutionale articolele din noile regulamente ale Camerelor parlamentare prin care Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu puteau fi schimbati o data cu schimbarea majoritatilor politice.
Multi au crezut ca membrii Curtii nu vor ajunge la o astfel de solutie, stiute fiind tocmai legaturile cu care unii dintre cei noua membri ai acestui for le au cu PSD. Au fost senatori PSD (Ion Predescu), ministri PSD (Acsinte Gaspar), soti de ministri PSD (Viorel Stanoiu), preaplecati procurori generali in slujba lui Ion Iliescu (Nicolae Cochinescu). Ei au interpretat Constitutia, napustindu-se peste un articol care spune ca “Birourile Permanente si Comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere”.
Cand PNL si PD si-au pus in cap sa-i schimbe pe Nastase si Vacaroiu – alesi inaintea constituirii actualei coalitii cu ajutorul senatorilor PC -, au imaginat un text de regulament in care spuneau ca presedintii celor doua Camere pot fi schimbati atunci cand se schimba majoritatea politica. Adica cei care au majoritate sunt si cei care conduc. Ce a spus Curtea? A spus ca prevederea contravine Constitutiei, intrucat Birourile permanente (din care fac parte si cei doi presedinti) se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere (art. 64, al. 5 din Constitutie). Dupa citarea textului constitutional, Curtea interpreteaza ca din acesta rezulta “fara echivoc” ca “prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri” si ca “in virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului”. Cu alte cuvinte, spune Curtea, nu senatorii l-au ales pe Vacaroiu presedinte si nu deputatii pe Nastase, ci electoratul! Evident ca nu este asa, ca cei doi au fost alesi in urma unor negocieri cu PRM si PUR (acum PC).
In comunicatul care anunta solutia, Curtea nu aminteste deloc de aliniatul 1 al aceluiasi articol 64, in baza caruia isi justifica decizia, care spune ca “organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu” si nici de art. 64 al Constitutiei care spune, este adevarat, ca presedintii celor doua Camere sunt alesi pentru intregul mandat, dar adauga ca membrii Birourilor permanente (deci si presedintii ca membrii ai acestui for) pot fi revocati inainte de finele mandatului.
Deciziile Curtii sunt executorii si, fara indoiala, ultima inseamna cea mai mare infrangere pentru actuala coalitie. Dar decizia Curtii trece dincolo de o simpla disputa intre putere-opozitie. Nu mai este vorba despre soarta a doi oameni. Prin solutia pe care a dat-o, Curtea sugereaza ca PSD detine sau este legitimat sa detina majoritatea. Or, parlamentarismul inseamna guvernarea majoritatii. Guvernul nu poate functiona corect, daca nu are majoritate in Parlament. Asadar, ce pune Curtea sub semnul intrebarii este chiar legitimitatea Guvernului.
Nu este pentru prima data cand Curtea da decizii controversate. In vara a solutionat favorabil si impotriva Guvernului o parte dintre sesizarile opozitiei privind reforma in justitie, legitimand o serie de privilegii pentru magistrati si dand o lovitura reformei. Saptamana trecuta a anulat legea privind despagubirile pentru fostul suveran Mihai I, punand statul intr-o situatie dificila.
Iata, luni seara, si-a luat libertatea de a delegitima o majoritate parlamentara. Stiindu-i pe judecatori, decizia Curtii, desi inatacabila, nu este legitima. Ridica mari semne de intrebare si, grav, delegitimeaza o institutie fundamentala. Daca tot se vorbeste atat si degeaba despre reforma politica, iata un subiect de meditatie.