Decizia controversată a Curții Constituționale de vineri care a spus că tăierea pensiilor cu 15% este neconstituțională aruncă Guvernul în gura Parlamentului, care acum va cere să examineze întreg pachetul privind reducerea salariilor. Pentru că legea de reducere a pensiilor și a salariilor trecuse prin angajarea răspunderii – fără dezbatere parlamentară.
Acum, cel puțin opoziția va cere, în momentul în care legea va ajunge în Parlament, să discute punct cu punct fiecare articol. Dacă majorarea TVA va fi trecută în ordonanța de urgență privind modificarea Codului fiscal ce așteaptă de mai multă vreme să fie publicată în Monitorul Oficial, este obligatoriu ca în cazul în care Curtea Constituțională a constatat încălcări ale Constituției să ajungă în Parlament.
Este posibil ca Guvernul să-și angajeze răspunderea și pentru noua formă a legii, dar acest lucru este puțin probabil întrucât procedura cere mult timp, în orice caz, mult prea mult pentru ca măsurile Guvernului să poată fi discutate în board-ul FMI din 30 iunie. Guvernul va forța, așadar, Parlamentul să se reunească de urgență pentru a vota forma legii din care au fost scoase articolele neconstituționale.
Majoritatea
fragilă de care se bucură Guvernul este mai necesară acum ca
oricând, dat fiind presiunea care apasă pe umerii Guvernului.
Din cei nouă judecători ai Curții Constituționale, cinci au votat pentru neconstituționalitatea legii privind diminuarea pensiilor și patru împotrivă.
Ce trebuie remarcat este că judecătorii care au votat pentru neconstituționalitatea reducerii pensiilor au votat în același mod când a venit vorba despre propiile lor pensii speciale. Iată articolul declarat neconstituțional care i-a privit direct: “La data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: c) pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale”.
Altfel spus, judecătorii au votat pentru menținerea legilor speciale pentru judecători procurori și pentru ei înșiși.
Cât câștigă:
Aspazia Cojocaru: salariu în 2009 – 176.400 lei (14.700 lei lună); pensie 69.600 (5.588 lei/lună)
Acsinte Gaspar: salariu în 2009: 171.832 lei (14.319 lei/lună), pensie 87.692 (7.308 lei/lună)
Ioan Predescu spune în declarație că primește și pensie și salariu, dar atât
Valentin Zoltan-Puscas (care a înclinat balanța la vot): salariu în 2009 – 124.628 lei (10.385 lei lună)
Împotriva reducerii pensiilor
Ion Predescu (pensionar, 83 de ani, numit de Parlament la propunerea PSD)
Acsine Gaspar (pensionar, 73 de ani, numit de Ion Iliescu)
Aspazia Cozocaru (64 de ani, pensionară, numită de Parlament la propunerea PSD)
Valentin Zoltan-Puskas (61 de ani, numit de Parlament la propunerea UDMR. Este cel care a înclinat balanța la vot)
Tudorel Toader (50 de ani, numit de Parlament la propunerea PNL)
Pentru reducerea pensiilor
Iulia Motoc (43 de ani, numită de Parlament la propunerea PDL)
Petre Lăzăroiu (57 de ani, numit de Traian Băsescu)
Augustin Zegrean (56 de ani, propus de Traian Băsescu)
Augustin Minea (60 de ani, numit de Traian Băsescu)
Valentin Zoltan-Puskas (propus de UDMR) este judecătorul care a înclinat balanța în favoarea interzicerii tăierii pensiilor
Euro a urcat cu 1% in câteva ore, până la 4,28 lei
Euro a urcat brusc pe piața valutară de la București odată cu
apariția primelor zvonuri privind decizia Curții Constituționale,
cotațiile urcând de la 4,2360 lei pentru un euro, la deschidere,
până la un vârf de aproape 4,29
lei/euro. “Este greu de înțeles această decizie”, a comentat un
dealer. Volumele tranzacționate pe piață nu au fost nici vineri
importante. BNR a calculat vineri un curs de 4,2808 lei pentru un
euro, cu 4,97 bani, respectiv 1,17% mai mult decât în ziua
precedentă. Acesta este cel mai ridicat nivel atins de euro din
noiembrie anul trecut. “Nu știu ce va fi mai departe, dar până la o
clarificare a lucrurilor am putea să vedem oscilații pe piața
valutară, dar nu la nivelul zvonurilor curente”, a comentat vineri
pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, după
ce în discuțiile publice reapăruseră speculații privind posibila
creștere a euro spre 5 sau chiar 7 lei. În a doua parte a zilei
piața s-a calmat, euro încheind ziua sub pragul de 4,28 lei.
Liviu Chiru
Bursa s-a prăbușit cu 10%
Bursa s-a înscris pe o corecție puternică vineri, după anunțul CC în jurul orei 11:30, în prima oră de la deschidere Bursa evoluând aproape în stagnare, pe volume reduse. După anunț, cea mai mare scădere din piață a fost consemnată de SIF-uri, grupate sub BET-FI, care au înregistrat o scădere intra-day, de peste 10%. La finalul ședinței, indicele pierdea 9,4% față de referință, în vreme ce indicele BET, al celor mai lichide zece titluri din piață, a înregistrat o corecție de peste 4,8%, pierzând aproape 250 de puncte față de referință. Valoarea tranzacțiilor de vineri a depășit 13,7 mil. euro, în prima oră de tranzacționare rulajul pieței fiind de sub 1 mil. euro.
Prima de risc de țară urcă din nou
Prima percepută pentru asigurarea obligațiunilor românești împotriva riscului de neplată a urcat vineri cu 30 de puncte de bază, până la 410 puncte pentru maturitatea de cinci ani, ceea ce înseamnă că un investitor trebuie să plătească 41.000 de euro pentru a asigura un portofoliu de un milion de euro. Investitorii străini au reacționat imediat la știrea privind respingerea măsurilor de austeritate, care implică și o amânare a tragerii tranșelor de la FMI. Prima de risc, reflectată în cotațiile CDS (credit default swaps) urcase de la niveluri de 200 de puncte de bază la sfârșitul lui martie până spre 380 de puncte în mai, pe fondul revenirii aversiunii la risc, după care se stabilizase. Liviu Chiru