… așa se proclamă, sfidător, călugărul iezuit Emilio Sandoz, punând sub semnul revoltei și blasfemiei o întreagă viață dedicată slujirii Domnului. El a fost recuperat de pe Rakhat, planetă din Allfa Centauri de către nava trimisă de ONU, ca unic supraviețuitor al primei misiuni în spațiul extraterestru, realizată de iezuiți. Militarii din a doua misiune l-au găsit într-o casă unde se prostitua, șocându-i când ucide un copil venit cu ei să-l salveze.
Frații și superiorii săi din ordinul iezuit caută să înțeleagă ce s-a întâmplat, pentru că au dispărut și cei trimiși în a doua misiune, după ce reușiseră să-l trimită înapoi pe Pământ, singur pe Emilio Sandoz. Încearcă să afle ce l-a împins pe călugăr la depravare, la crimă și la blasfemie. Îl izolează de orice ochi îndrăzneț de jurnalist, îl îngrijesc, îl supun și unei anchete minuțioase. Așa începe un roman extraordinar ce transcende granițele genului SF prin reflecțiile îndrăznețe privind relația omului cu Dumnezeu, prin interogații morale.
„Pasărea Domnului” de Mary Doria Russell combină știința și credința, imaginând lumea viitorului, când un observator astronomic din Arecibo captează un semnal muzical de pe o planetă din Allfa Centauri, nu la mare depărtare de Terra. Ca și în secolele anterioare, când porneau primii să creștineze pe sălbaticii din ținuturile cucerite, iezuiții nu așteaptă deliberările Națiunilor Unite și organizează singuri expediția pe noua planetă, conform unor practici străvechi, având între frați călugări înzestrați cu darul de a învăța alte limbi.
Romanul este construit pe două planuri: prezentul presupune ancheta din cadrul ordinului pentru a afla istoria expediției și totodată complexa acțiune de recuperare fizică și psihică a lui Emilio Sandoz, trecutul cuprinde momentele semnificative – viețile celor ce pleacă în expediție, zborul și coborârea pe o planetă cu alți sori, altă climă, alt relief, pătrunderea într-o așezare locuită de ființe inteligente.
În centrul pânzei de fire ce-i leagă unii de alții se află Emilio Sandoz: călugăr trimis dintr-o țară în alta, capabil să învețe limbi fără legătură între ele și devotat misiunii de ajutorare a celor sărmani. El se împrietenește cu Annie și soțul ei George, îl atrage Sofia, o tânără care se ocupă de un proiect, ea însăși obiect al pasiunii lui Jimmy Quinn, cercetător care lucrează la observatorul astronomic. Își face apariția și D.W., alt călugăr iezuit, cândva pilot de aviație și care i-a fost mentor.
Emilio Sandoz îi convinge și-i atrage pe cei doi soți trecuți de vârsta aventurii să plece în misiune, lor li se alătură Jimmy și Sofia, și călugări cu specializare adecvată, muzica și biologia. Pe parcursul zborului de ani-lumină care comprimă timpul, membrii expediției învață să trăiască și să lucreze împreună, iar ajunși pe Rakhat, cum au numit planeta, ei încep explorarea.
Deși reușesc să învețe limba locuitorilor, nu intuiesc deosebirile uriașe dintre specii și așezări, motivații și dorințe, iar moartea membrilor misiunii se datorează intervenției lor inconștiente în organizarea socială. Emilio Sandoz, care privise uimit ritmul de pregătire a expediției, ca și cum voința divină așeza în ordine lucrurile, iar el era alesul, se întreabă ce sens au morțile cumplite ale tovarășilor săi, mutilarea lui și abuzul la care este supus.
Iezuiții reușesc să-l recupereze, din confesiunea lui află tot ce s-a petrecut: tovărășie și muncă de echipă, inițiative ce par bune, dar produc catastrofe, misterul cântecului ce se apropia de muzica sacră. Interogatoriul devine confesiune, apoi terapie salvatoare. Odată elucidate circumstanțele eșecului, iezuiții decid să trimită altă expediție pe Rakhat, noua aventură formează subiectul unui alt roman – „Children of God”.
Epopee SF și parabolă biblică, roman de aventuri și tragedia confruntării dintre civilizații, „Pasărea Domnului” se situează lângă capodoperele ce aparțin nu doar genului SF, ci și marii literaturi: „Solaris” de Stanislaw Lem, cu ecranizările ei faimoase, „Mâna stângă a întunericului” de Ursula Le Guinn, inclusă de Harold Bloom în „Canonul occidental”, și „Jocul lui Ender” de Orson Scott Card. Și am amintit doar câteva, pe care le iubesc mult.
Mary Doria Russell, Pasărea Domnului, traducere din limba engleză și note de Bogdan Perdivară, Editura Trei, 2013, 616 pag.