Prăbușirea FNI, cel mai răsunător faliment din România, în care peste 300 de mii de investitori și-au pierdut peste noapte economiile, a zdruncinat pentru ani buni încrederea românilor în orice fel de instituții de economisire, pe lângă fondurile de investiții fiind afectate și băncile care la momentul respectiv s-au confruntat cu retrageri masive.
Căderea Fondului Național de Investiții (FNI), în mai 2000, a rămas în istorie drept cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 de milioane de dolari, un cutremur care a zdruncinat un întreg sistem financiar.
A fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice și politice. Deși au trecut 13 ani de atunci acum autoritățile se chinuie să găsească vinovații, în timp ce guvernul face slalom ca să protejeze instituțiile de plata despăgubirilor. A plătit cineva pentru FNI, în afară de Ioana Maria Vlas?
Astăzi foștii investitori ai FNI au ajuns să ceară executarea silită a unor companii care nu au nicio legătură cu falimentul FNI pentru că au obținut în instanță recunoașterea drepturilor de a fi despăgubiți, iar CNVM, CEC, Nicolae Popa, Ioana Maria Vlas, Ștefan Boboc și alți inculpați au fost găsiți drept buni de plată. Nicio autoritate a statului nu știe însă cuantumul exact al pagubelor pe care le are de plătit către aceste persoane. Înainte de a da faliment, FNI avea circa 300.000 de investitori, iar peste 130.000 de persoane s-au constituit în zeci de asociații care au deschis sute de procese pentru a-și recupera pagubele.
FNI a atras, pe parcursul existenței sale, din 1996 până la 24 mai 2000, 318.413 investitori din întreaga țară, pentru o sumă echivalentă cu 7.446,6 miliarde de lei vechi.
Deși prezentat ca un fond deschis de investiții, FNI s-a dovedit a fi doar o piramidă de tip Ponzi, lichiditățile fiind asigurate exclusiv de sumele depuse de investitori. Cea mai mare parte a românilor care și-au investit banii aici au fost atrași de o clauză care garanta răscumpărarea banilor investiți în condițiile în care fondul s-ar fi prăbușit, precum și de prezența CEC alături de Fond.
Fondul s-a prăbușit pe 24 mai 2000, iar împotriva persoanelor din conducerea sa, a societăților SOV Invest și Gelsor, precum și împotriva reprezentanților CNVM responsabili pentru activitățile fondului, s-a început urmărirea penală de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru spălare de bani, fals și uz de fals.
Titlurile edițiilor din 2000:
Banca Agricolă așteaptă pretendenți pentru măritiș. Plan de restructurare pentru 14 firme cu mari pierderi. Statul rămâne marele client al băncilor. SRI a știut și a spus de FNI. Bătaie mare pentru acțiunile Oțelinox. Stolojan spune „da“ liberalilor și intră în cursa pentru Cotroceni. Plățile deponeților BIR se vor face prin BRD. S&P consideră România în pericol de încetare de plăți. CEC va contesta din nou contractul cu FNI. Război pe tema banilor de pensii. Canadienii investesc în aurul de la Brad. Încep negocierile finale pentru privatizarea SNTR. Legea asigurărilor va epura piața de neaveniți. Isărescu anunță închiderea sezonului la eșalonări. BNR dă banii înapoi băncilor străine. Emil Constantinescu: Nu mai candidez. Deponenții BIR își vor primi banii în august. Guvernul susține extinderea Connex și Dialog. Coreenii de la Samsung reiau bătălia pentru Oțelinox. Până s-o dezghețe, reforma fiscală bagă în ceață economia. Partidele s-au aliniat pentru cursa electorală. Peste jumătate din oamenii de afaceri sunt nevoiți să dea mită. Primarii se aleg cu ce au cules partidele. Construcția de locuințe pe credit ipotecar poate începe. BRD a avut un an bun alături de francezi. FPS va privatiza Sidex prin negociere directă. Continental și Solectron au primit scutiri de TVA și taxe vamale. Mugur Isărescu: Îmi vine să mă iau cu mâinile de cap. Statul va pompa încă 100 milioane de dolari în Banca Agricolă.
Unde suntem după 15 ani
