La vârsta de 65 de ani, acest mormon, tatăl a cinci băieți și bunic de 18 ori, a obținut numeroase succese profesionale: licențiat la Harvard, consultat supradotat, director admirat, salvator al Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, guvernator republican al statului Massachusetts din 2003 până în 2007.
Politica i-a rezervat singurele sale eșecuri. O înfrângere în 1994 în cursa pentru Senat și o primă candidatură ratată la alegerile prezidențiale din 2008 în fața lui John McCain.
Mitt Romney nu a încetat de atunci să fie “candidatul Romney”, iar o înfrângere în seara de 6 noiembrie va însemna fără îndoială încheierea unei nesfârșite campanii pentru a convinge Statele Unite să îl angajeze, pe el care a salvat atâtea companii de-a lungul vieții.
Dar sutele de milioane de dolari cheltuite pe publicitate nu au reușit să îl debaraseze de imaginea sa de persoană rezervată, chiar mândră, nici să spele parcursul său cu numeroase volte ideologice.
“Adevăratul” Romney este acel moderat irecuperabil, altădată susținător al dreptului de a avorta, pe care îl luau în derâdere rivalii săi în alegerile primare? Sau este acest extremist de dreapta concentrat pe tăieri bugetare drastice?
Născut în 1947 în Detroit, Michigan (nord), Willard Mitt Romney intră în viața politică la vârsta de 15 ani, când îl însoțește pe tatăl său, George, în campania reușită pentru postul de guvernator. Fiul va asista ulterior la eșecul tatălui în fața lui Richard Nixon la alegerile primare pentru prezidențiale în 1968.
El o întâlnește pe Ann Davies în 1965, când aceasta avea 15 ani. Cei doi se căsătoresc în 1969, după ce Mitt se întoarce după doi ani și jumătate petrecuți în misiune în Franța, la Havre, Bordeaux și Paris.
Timp de 30 de luni riguroase, misionarul lucrează de dimineață până seara pentru a converti francezi la această religie stranie venită din America. În iunie 1968, o mașină intră direct în autovehiculul său, iar un jandarm îl declară mort. Pasagera de pe scaunul din dreapta sa moare, dar Mitt scapă fără sechele.
La întoarcerea sa, cuplul se instalează la Belmont, în apropiere de Boston în Massachusetts, unde Mitt Romney urmează cea mai bună universitate din țară, Harvard, unde obține o diplomă MBA și una în drept, în 1975.
Vedetă în ascensiune a consiliului, el intră în Boston Consulting Group apoi în Bain & Company în 1977, unde îl impresionează atât de mult pe președintele director general Bill Bain, încât acesta îi încredințează conducerea unei noi companii, Bain Capital, în 1984.
Timp de 15 ani, Bain Capital va face din Mitt Romney un bărbat bogat și îi va aduce reputația de om de afaceri strălucitor pe care o invocă în prezent pentru a rezolva problemele țării.
“Mi-am petrecut viața în sectorul privat, nu în cel public. Sunt un bărbat care, cu experiența pe care o are, vrea să ajute americanii”, reiterează el, ca un refren.
Fondurile Bain Capital înregistrează mari succese ca magazinele Staples, dar unele restructurări lucrative pentru investitorii săi conduc la concedieri masive care pătează bilanțul candidatului.
O altă linie într-un CV excepțional: Mitt Romney părăsește Bain Capital în 1999 pentru a veni în ajutorul Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, reechilibrând finanțele.
Mitt este, de asemenea, sensibil, iar apropiații lui s-au mobilizat în campanie pentru a-l descrie alegătorilor pe “adevăratul” Mitt: glumeț, atent și integru.
Reuniunile sale electorale se deschid cu un film care amestecă înregistrări de familie și confesiuni, în care Mitt și Ann povestesc cu lacrimi în ochi despre primele lor întâlniri, despre scleroza în plăci de care suferă Ann sau bricolajele lui Mitt pentru a economisi câțiva bani.
Dar generozitatea candidatului nu este falsă, după cum povestesc Scott Helman și Michael Kranish în biografia lor “The Real Romney”.
Din 1986 până în 1994, Mitt Romney conduce echivalentul diocezei mormone din Boston, o funcție administrativă și religioasă care îl determină să ajute membrii congregației sale.
Cu titlu privat, el își multiplică actele de altruism, finanțând studiile copiilor unei familii nevoiașe sau veghind asupra unui tânăr bolnav de leucemie, lângă patul lui de spital.
Dar Mitt Romney face presiune asupra unei mame celibatare pentru ca aceasta să încredințeze viitorul ei copil agenției de adopție a bisericii, ceea ce aceasta refuză.
După înfrângerea sa în 2008, soția sa Ann a jurat că nu va mai accepta o nouă cursă electorală, dar s-a răzgândit în 2011. Este dificil de imaginat în prezent că soția sa și alegătorii îi vor mai oferi o a treia șansă.