Reforma din sectorul energetic – sau mai bine zis lipsa ei – a fost aspru criticata si de Fondul Monetar International sau de Uniunea Europeana- care o vad ca principal obstacol in calea spre o economie de piata functionala.
Din cu totul alte motive s-au plans de ea si pensionarii din Titan, ametiti de factura la intretinere. “Preturi subventionate!”, este strigatul de lupta al ambelor tabere. Numai ca in cazul Occidentului acesta e un repros, in vreme ce in tara e chiar o cerere fatisa.
Guvernul Romaniei este insa multumit de mersul reformei in acest sector. Sau cel putin asa reiese din recenta restructurare/remaniere: pozitia lui Dan Ioan Popescu, titularul acestui portofoliu de doi ani si jumatate, nu numai ca n-a fost absolut deloc pusa in discutie, dar s-a si intarit: el a devenit ministrul Economiei si Comertului.
In fiecare dintre cele trei memorandumuri incheiate cu FMI de doi ani incoace masurile privind restructurarea sectorului energetic au ocupat spatii intinse.
Lipsa restructurarii, cresterea arieratelor, intarzierea privatizarii distributiei de electricitate, a celor de gaz si a Petrom-ului au fost permanent punctele slabe ale partii romane in negocierile cu FMI. (Aproape) singura masura luata- cresterea preturilor la gaze, energie si la energie termice- este explicabila: a convenit ambelor tabere. FMI-ului, pentru ca insista pentru liberalizare, Industriilor si regiilor-pentru ca au avut cum sa acopere ineficienta.
“Prin crearea Ministerul Economiei si Comertului se renunta de fapt la niste structuri care au fost create artificial si care n-au produs nimic in ultimii ani. Nu este rau ca se stranga toate intr-o singura mana, numai ca nu cred ca ar trebui ca aceasta mana sa fie a lui Dan Ioan Popescu, cel care a condus cel mai neperformat minister si care n-a reformat nimic”, afirma Marian Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman.
Si reprezentantii opozitiei considera ca MIR a intarziat restructurarea. “Desi MIR a fost abilitat la inceputul lui 2001 sa faca privatizare, ceea ce s-a facut a fost insignifiant. In cele doua mari sectoare, electricitate si gaze, nu s-a miscat nimic. In timp ce in Polonia, Ungaria Cehia sau Slovacia in aceste sectoare s-au investit miliarde $, la noi investitiile se fac in continuare din bani publici”, afirma deputatul PNL Dan Radu Rusanu, presedintele Comisiei pentru Politica Economica din Camera Deputatilor.
Potrivit premierului Adrian Nastase, obiectivele Ministerului Economiei si Comertului vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substantiala a arieratelor, promovarea exportului produselor cu prelucrare avansata si valoarea adaugata ridicata.
“Acum am adus acest departament (Departamentul de Comert Exterior-n.red.), impreuna cu Departamentul de politici economice la Ministerul Economiei si Comertului, cu Dan Ioan Popescu, care va avea o sarcina extrem de dificila in perioada urmatoare, dar care a dovedit si prin vizita deosebit de reusita pe care a efectuat-o in SUA, recent, cele 60 de intålniri pe care le-a avut cu mari companii americane, ne arata ca exista resurse deosebite pentru o componenta de cooperare industriala si in special in domeniul energetic, care ne va fi de mare folos”, a explicat premierul marti seara ratiunile numirii lui Dan Ioan Popescu in acest post-cheie.
Potrivit Memorandumului incheiat cu FMI in 2001, nivelul arieratelor inregistrate de cele 82 de intreprinderile de stat monitorizate, atunci de 1,7 mld. $ (52.500 de miliarde lei), urma sa fie redus intr-unn an la 1,5 mld. $. Intre timp insa, in loc sa scada, acestea au crescut. Astfel, la inceputul lunii aprilie 2003, chiar Dan Ioan Popescu dezvaluia ca nivelul arieratelor numai in sistemul energetic -deci a doar o parte din societatile monitorizate- este de circa 66.000 miliarde lei (circa 2 mld. $).
La privatizarea distributiei de gaz, Industriile sunt in intarziere cu mai mult de un an fata de programul anuntat in acordul din octombrie 2001 cu FMI, in timp ce la distributia de energie, intarzierea este de cel putin opt luni.
Guvernul se angaja atunci ca va accelera privatizarea Distrigaz Nord si Distrigaz Sud prin angajarea unui consultant pana la finele lui februarie 2002, aprobarea strategiei de privatizare pana la finele lui iunie 2002 si lansarea anuntului pentru licitatie internationala pentru vanzarea catre un investitor strategic pana la finele lui septembrie 2002.
Consultantul a fost ales insa abia in mai, iar data privatizarii este fixata pentru 31 decembrie 2003.
In sectorul distributiei de electricitate, guvernul se angaja sa incheie privatizarea a doua companii distribitoare pana la finele lui 2002. In acest moment, privatizarea Electrica Banat si Dobrogea este in faza investitorilor precalificati: EVN AG (Austria), Power Public Corporation (Grecia) si Enel (Italia). Semnarea contractelor de privatizare este prevazuta pentru august 2003.
Si in cazul Petrom-ului a fost vorba de o taraganare. Privatizarea companiei “a scapat” din primul memorandum cu FMI, dar a aparut in cel de-al doilea, semnat in august 2002. Conform acestuia, semnarea contractului cu consultantul pentru privatizare trebuia facuta pana la jumatatea lui octombrie 2002, iar aprobarea strategiei de privatizare trebuia facuta pana la sfarsitul anului. In fapt, contractul s-a semnat cu cinci luni mai tarziu, in februarie, iar strategia urmeaza sa fie aprobata pana la sfarsitul acestei luni, cu sase luni intarziere. Iar surse din piata afirma ca data fiind intarzierea si faptul ca anul 2004 este an electoral, taraganarea privatizarii va mai dura ani buni de-acum incolo.
Ministerul Industriei n-a raspuns ieri, pana la inchiderea editiei, intrebarilor ZF.
adrian.mirsanu@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro