În această perioadă, marcată de criza economică mondială, este im­portant pentru România să atragă investiții, consideră Andreas von Mettenheim, am­basa­dorul Germaniei la București.
“V-aș sugera să vă concentrați asu­pra îmbunătățirii mediului de afaceri și de investiții. Dacă România va reuși să de­vină un magnet pentru investiții, gu­vernul va putea crea o situație win-win (câștig-câștig – n. red.)”, a afirmat am­basa­dorul cu ocazia unui interviu acor­dat de ziua națională a Germaniei
(3 octombrie).
Pe de altă parte însă, în acest film, sta­tul trebuie să își joace propriul rol și să își îndeplinească atribuțiile.
“Statul trebuie să fie un partener care să-și respecte obligațiile contrac­tu­a­le, să-și plătească arieratele și să efec­tueze rambursările aferente taxei pe va­loarea adăugată”, mai spune Von Met­ten­heim.
Ambasadorul Germaniei mai spu­ne că investitorii își doresc mai mul­tă trans­pa­rență și eficiență – îmbu­nătă­țiri nu le­gate de costuri suplimentare, ci, din con­tră, care duc chiar la economii – în pri­vin­ța licitațiilor publice, a pro­ce­se­lor ju­di­ciare și a contencioaselor administrative.

România se află pe drumul cel bun

Pe de altă parte însă, el consideră că măsurile de austeritate anunțate de gu­ver­nul de la București au fost potrivite pen­tru situația României și dacă sunt im­plementate corect, rezultatele ar putea fi pe măsură.
“România se află pe drumul cel bun în ceea ce privește consolidarea bu­ge­tului și a disciplinei bugetare. Hotărâtor este totuși ca România să continue im­ple­mentarea măsurilor luate și să nu se aba­tă de la drumul ales. Criza a scos în evi­dență diferite deficiențe structurale care trebuie înlăturate prin reforme. Aici, guvernul trebuie să de­mon­stre­ze că acest lucru nu se întâm­plă doar pe hâr­tie, ci că reformele vor fi efectiv trans­puse în practică”, a declarat ambasadorul.
Economia nu trebuie însă doar să își revină din criză, ci și să își continue dezvoltarea, blocată în urmă cu circa doi ani. Un instrument potrivit în acest sens sunt fondurile europene.
“Pentru dezvoltarea economiei românești ar fi importantă absorbția fondurilor europene puse la dispoziție și utilizarea lor cu folos de exemplu în domeniul infrastructurii și al pregătirii și formării angajaților”, crede el.
“România s-a detașat în ultimii ani de imaginea unei țări cu salarii mici. Din această dezvoltare rezultă pentru între­prin­deri nevoia de a recurge la producții de calitate superioară, ceea ce implică și o cerere crescândă de salariați calificați. Prin fondurile UE se oferă posibilitatea să se investească în pregătirea munci­to­rilor calificați care vor putea fi de folos pentru România și pe termen lung.”
În plus, prin aceste măsuri de îm­bu­nătățire a mediului de afaceri, guvernul ro­mân ar putea ajuta la atragerea inves­ti­torilor, fapt ce ar contribui la re­lan­sa­rea economiei. În acest sens, am­basa­dorul Germaniei la București afirmă că există semne care indică o îmbunătățire a situației economice, însă este dificil de prezis când va ieși economia din criză.
“Am văzut multe semne promi­ță­toare privind revenirea industriei, iar ex­porturile românești au crescut. Acest lucru demonstrează și faptul că evoluția economiei germane influențează în mod pozitiv creșterea economică din Ro­mânia. Exporturile românești către piața germană au crescut cu 23% numai în primul semestru al anului 2010”, afir­mă Andreas von Mettenheim.

Trebuie relansată cererea internă

Pentru a ieși din criză, România nu tre­buie să se bazeze doar pe creșterea ce­rerii externe, fiind nevoită să își relan­seze și cererea internă. Un instrument im­portant în acest sens ar fi absorbția fon­durilor europene. “Redresarea bu­ge­tului n-ar trebui totuși sacrificată de dragul speranței într-o creștere eco­no­mică de scurtă durată. Ea constituie ba­za unei creșteri economice durabile care sperăm că va începe în viitorul apro­piat”, mai spune ambasadorul.
Un exemplu este economia Ger­ma­ni­ei, care în trimestrul doi a crescut cu 2,2%, așa cum nu s-a mai întâmplat de de­cenii. Pentru întreg anul 2010 creș­te­rea ar urma să fie de 3%, afirmă el.
“Importantă a fost, desigur, cererea tot mai mare la nivel mondial pentru pro­dusele germane. Cu toate acestea, su­bliniez în mod expres faptul că în tri­mes­trul al II-lea din 2010 contribuția ex­porturilor la creșterea economică a fost de numai circa o treime. Cu mult mai im­por­tantă a fost cererea internă. Ast­fel, importurile germane au crescut în pri­mul semestru cu peste 15% în com­parație cu aceeași perioadă a anului tre­cut”, explică Von Mattenheim.

Lecții de economie

Criza mondială nu a lăsat neatinsă eco­nomia Germaniei, cea mai puternică eco­nomie europeană. Cele mai afectate sec­toare au fost industria auto, produc­ția de produse chimice, sectorul por­tu­ar, turismul, construcțiile de mașini și trans­porturile. Între timp însă, nivelul comen­zi­lor pentru industria germană și-a re­ve­nit, înregistrând o creștere de 40%.
“Conjunctura bună se reflectă și în înca­sările din impozite, acestea si­tuân­du-se cu mult peste așteptări, și anu­me cu 3,6 procente peste valoarea de anul tre­cut. Și piața muncii ar putea pro­fita de pe urma relansării pentru că numărul fir­melor care vor crea locuri de muncă îl va depăși pe cel al firmelor care des­fi­ințează pos­turi, lucru care nu s-a întâmplat din toamna anului 2008. Insti­tutul German al Economiei (IfW) se aș­teaptă la o reducere puter­ni­că a șoma­ju­lui în Ger­mania. Acesta ar putea să scadă cu peste 200.000 de persoane.”
În pofida evoluției peste așteptări a eco­nomiei, care a devenit în pre­zent cea mai competitivă econo­mie din zona euro, iar la scară globală se si­tu­ează pe locul cinci, “nu avem voie să ne relaxăm și să ne odihnim. Obiectivul nos­tru este o creștere economică constantă.”

Atuurile Germaniei

Susținerea pieței locurilor de muncă

În iarnă, guvernul de la Berlin a reacționat la criza economică și financiară cu două pachete de măsuri anticriză. Au fost promovate investițiile și s-a susținut cererea internă. Un element important al acestor măsuri l-a constituit prelungirea șomajului tehnic. În plus, s-a investit în măsuri de calificare pentru cei în căutare de lucru – și cu sprijin din fondul social al UE.


Economie competitivă

Economia Germaniei este în
prezent cea mai competitivă din Europa. Companiile germane au ieșit mai puternice din criză
datorită performanței și capacității de inovare și competenței tehnologice. A fost vorba deci de o combinație reușită formată din premise bune și planificare chibzuită.


Mediul fiscal

În raport cu cele mai importante țări industrializate, Germania dispune de unul dintre cele mai competitive sisteme fiscale, chiar dacă gradul de fiscalitate pentru companii este, în medie, cu aproape 30% peste cota unică de impozitare din România, de 16%. În Germania, taxa pe valoarea adăugată se ridică la 19%, situându-se astfel chiar sub media din UE. În privința impozitului pe venit, în Germania se practică impozitarea progresivă, având o cotă maximă de 45%.


Rămâne principalul partener comercial al României

Germania a fost în ultimii patru ani și rămâne principalul partener comercial al țării noastre. În primele șase luni din 2010, vo­lu­mul tranzacțiilor comerciale cu Ger­mania s-a ridicat la 6,9 mld. euro. În aceeași perioadă, Germania a primit 18,8% din totalul exporturilor româ­nești. Și în ceea ce privește importurile cea mai puternică economie din Europa joa­că un rol important, astfel, 17% din total provin din Germania.
În primul semestru, valoarea totală a exporturilor a fost de 13,4 mld. lei
(3,23 mld. euro), în creștere cu 21,4% la valo­rile exprimate în lei și cu 23,6% la valo­ri­le exprimate în euro. Numai în luna iunie creșterea a fost de 30,5% față de pe­rioada similară din 2009.
Evoluția importurilor a fost de ase­menea pozitivă, în creștere cu 17,5% la valorile exprimate în lei și 19,8% la euro, comparativ cu perioada similară din 2009. Astfel totalul exporturilor ger­ma­ne în România a fost de 15,4 mld. lei (3,72 mld. euro).
Tranzacțiile comerciale cu Germa­nia au urcat de la 7 mld. euro în 2005 la circa 15 mld. euro în 2008, pentru a scă­dea anul trecut, pe fondul cri­zei fi­nan­ciare, la puțin peste
12 mld. euro. În același timp, de­ficitul co­mer­cial al României în relația cu Germania a cunoscut o evoluție as­cendentă până în anul de debut al crizei, 2008, când ajunsese la 3,6 mld. euro, însă anul trecut acest in­di­cator a coborât la doar 1,2 mld. euro. În primele șase luni din 2010 ex­por­turile au avut o valoare similară cu cea a importurilor, deficitul fiind doar de 0,5 mld. euro.
Principalele produse importate în ultimii ani din Germania au fost autovehiculele. Și germanii au importat la rândul lor de la noi mașini, Dacia fiind “vedetă” a programului de tip Rabla.

Redresarea economică a întregii Europe este dusă în spate de nemți

Economia Germaniei a avansat în trimestrul doi cu cel mai rapid ritm de la reunificarea statului, în urmă cu două decenii. Produsul Intern Brut al Ger­ma­niei a crescut cu 2,2% comparativ cu pri­mele trei luni ale anului, alimentând avansul economic al zonei euro până la 1%, cel mai puternic din ultimii patru ani.
Econo­miș­tii estimaseră o creștere de 1,3% pen­tru Germania și de 0,7% pentru blo­cul statelor care împart mo­ne­da euro. Creșterea economică anuală a Ger­ma­niei a fost chiar mai puternică, de 3,7%, a doua cea mai mare din UE, du­pă cea a Slovaciei de 4,9%. Atât eco­no­mia zonei euro cât și cea a UE au avansat cu 1,7% în perioada aprilie-iunie com­pa­­ra­tiv cu perioada similară a anului trecut.
Performanța Germaniei pune în­tr-un con de umbră statele din sudul conti­nen­tului, care încă mai luptă pentru a-și reveni după criza datoriilor.
România nu a avut o evoluție mulțumitoare, Produsul Intern Brut al țării noastre contractându-se an la an cu 1,5%. Comparativ cu primele trei luni economia a avansat cu doar 0,3%.
Performanța peste așteptări a eco­no­miei germane s-a datorat doar par­țial evo­luției favorabile a ex­por­tu­rilor. Cea mai importantă contri­buție a apar­ținut cererii interne. Pentru acest an estimarea de creștere eco­no­mică este de 3%.
Cea mai mare economie euro­peană a surprins economiș­tii și în primele trei luni ale anu­lui când a avansat, pe fondul creș­terii expor­tu­rilor și a volumului in­ves­tițiilor realizate de companii, cu 0,2% comparativ cu ultimele trei luni din 2009, potrivit Biroului Național de Statistică din Wiesbaden. Economiș­tii estimaseră o stagnare.

Companii germane în România

Componente auto: după concedieri vin investițiile

Fabricile producătorilor de componente auto Draxlmaier din Pitești și Sălaj, Kromberg & Schubert din Sibiu, Schaeffler din Brașov, Continental Automotive din Timișoara sau Leoni Wiring din Arad sunt printre cei mai mari angajatori din județele în care se află, cu peste 20.000 de locuri de muncă create în total. Cu toate acestea, reducerile de costuri s-au văzut anul trecut și în efectivele acestor companii, care aveau în 2009 cu peste 3.000 de angajați mai puțin față de 2008. Producătorii germani de componente auto, care au venit în România atrași de forța de muncă ieftină și bine pregătită, pariază în continuare pe piața locală, iar pariul lor are în spate investiții de zeci de milioane de euro. Doar Continental a anunțat în iulie investiții de 50 mil. euro în extinderea fabricii de anvelope de la Timișoara, plan care va crea încă 200 de locuri de muncă. “Prin această nouă investiție, vom atinge în următorii doi ani peste 220 de milioane de euro investiți în unitatea din Timișoara și vom crea 200 de noi locuri de muncă”, spun reprezentanții Continental. Fabrica are în prezent 1.500 de angajați, iar anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 337 de milioane de euro. În România numărul angajaților Continental va urca în 2010 la 9.700 de oameni. ZF

Utilități: E.ON stă cu ochii pe producția de energie

Grupul de utilități E.ON a intrat pe piața locală în urmă cu cinci ani când au cumpărat pachetele majoritare de acțiuni de la fostele Distrigaz Nord și Electrica Moldova, devenind astfel primul furnizor integrat de utilități de mari dimensiuni din România. Acum afacerile celor de la E.ON depășesc pragul de un miliard de euro anual, nemții anunțându-și intenții și în ceea ce privește producția de energie electrică. Deși de multe ori reprezentanții din România au declarat că lipsa de transparență și instabilitatea mediului de reglementare sunt piedici majore în calea investițiilor, E.ON este implicat în proiecte de energie de circa 1,5 mld. euro. Astfel, potrivit datelor Transelectrica nemții ar putea investi circa 200 de milioane de euro în trei parcuri eoliene cu o capacitate totală de peste 110 MW, toate urmând să fie localizate în Vaslui. Totodată, grupul mai este implicat în construcția unei centrale de 800 MW alimentată cu huilă, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, investiția fiind estimată la 1,2 mld. euro. Deși anunțul privind această investiție a fost făcut în urmă cu doi ani, proiectul se află încă în faza analizelor, dar nu este abandonat. Roxana Petrescu

Industrie: Siemens încearcă să prindă vântul

Grupul industrial german Siemens s-a poziționat pe piața locală ca unul dintre principalii furnizori de echipamente și servicii pentru industria energetică, transporturi sau sănătate. Recent, compania a finalizat un proces de reorganizare a activităților pe care le are pe plan local prin fuziunea a patru centre de producție într-o singură entitate. Deși potrivit reprezentanților companiei cei aproximativ 900 de angajați nu au fost afectați, măsura va permite reduceri de costuri la nivelul celor patru unități care generează afaceri de 120 mil. euro. Compania și-a bugetat pentru anul acesta afaceri de 260 mil. euro, potrivit celor mai recente declarații, nivelul fiind similar cu cel de anul trecut, când Siemens a înregistrat o scădere de 17% a încasărilor, de la mai mult de 320 mil. euro. Siemens spune că de anul viitor încearcă să intre cu echipamente și pe cel mai fierbinte domeniu de investiții al momentului: parcurile eoliene. Roxana Petrescu

Auto: Una din trei mașini din România este nemțească

Peste 1,3 milioane de mașini care circulă în România, dintr-un total de 4,3 milioane, au fost fabricate sau aparțin unor constructori din Germania, potrivit statisticilor Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRCPIV), ocupând locul doi după automobilele fabricate în România. Din top zece mărci cu cele mai multe mașini înmatriculate, Volkswagen și Opel ocupă locurile doi și trei după Dacia. Cea mai vândută marcă de import pe piața locală la nivelul primelor opt luni din acest an este Volkswagen. Dominația mărcilor germane este cea mai vizibilă în cazul importurilor de mașini second-hand. Peste 80% din automobilele la mâna a doua au ca țară de proveniență Germania, iar peste 50% din acestea sunt mărci germane. Bogdan Alecu

Retail: pariul Metro pe extindere – 45 mil. euro

Grupul german Metro, cel mai mare jucător din comerțul local, cu o cotă de piață de circa 10%, a continuat investițiile în expansiune în acest an, finalizând proiecte de 45 mil. euro în București și în alte două orașe în 2010. Operatorul a deschis un magazin Metro Cash & Carry și un hipermarket Real într-un parc de retail din estul Capitalei, iar tot în acest an a lansat pe piață o rețea de magazine de dimensiuni mai mici, Metro Punct, primele deschideri fiind la Satu Mare și Piatra Neamț. Noile unități, cu o suprafață medie de vânzare de 2.000 de metri pătrați, listează în principal produse alimentare și se adresează în special clienților revânzători, iar investițiile în noul format ar putea continua în următorii ani, potrivit datelor comunicate de companie. La rândul lor, reprezentanții Real Hypermarket România au declarat în urmă cu câteva luni că din 2011 rețeaua va reveni la ritmul de expansiune de patru unități noi pe an. Grupul Metro a avut afaceri de aproape 2 mld. euro în România în 2009. Mihaela Popescu

Bricolaj: grupurile germane se dezvoltă, dar cu precauție

Pe o piață care s-a contractat în acest an cu 10-15% față de 2009, după ce anul trecut pierduse 20-25% din valoare, rețelele germane Praktiker, Hornbach și Obi și-au majorat investițiile în expansiune, valoarea cumulată a proiectelor noi fiind estimată la peste
60 mil. euro. Spre comparație, cei trei retaileri au finalizat anul trecut investiții de circa 35 mil. euro în patru spații noi. Creșterea investițiilor germane pe piața de profil în 2010 se datorează strategiilor Hornbach și Obi, rețele lansate în România în ultimii trei ani. Hornbach va finaliza până la sfârșitul anului investiții de circa 40 mil. euro pe locul fostului complex comercial Prisma de lângă București, în timp ce Obi bifează trei spații noi în total în 2010 prin investiții de 15 mil. euro, față de două inaugurări în 2009. Și Praktiker, liderul retailului de bricolaj, a continuat investițiile în acest an, având o inaugurare la Botoșani, însă a mizat pe un ritm de expansiune mult mai mic decât cel anterior crizei, aceeași strategie precaută de investiții fiind aplicată și pe celelalte piețe ale grupului german. Mihaela Popescu

Subiecte #ambasadorul Germaniei la București#germania