Ajutoarele de somaj in Danemarca sunt de 90% din ultimul salariu, cei fara loc de munca primind ajutor financiar timp de patru ani, rata somajului fiind una din cele mai scazute din Europa.
Faptul ca Danemarca este printre cele mai competitive tari din lume si are o rata a somajului de doar 5% a atras atentia UE.
UE este interesata sa observe daca “flexsecuritatea”, echilibrul dintre flexibilitatea angajatilor si securitatea sociala, poate fi un model si pentru restul Europei, scrie presa internationala.
Fabrica de bere Carlsberg din centrul Copenhagai, inconjurata de patru pietre masive in forma de elefanti, este probabil unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale tarii. Aproximativ 50.000 de sticle cu bere sunt umplute aici la fiecare ora. In curand, in acest loc se va asterne tacerea, pentru ca fabrica va fi mutata intr-o locatie mai ieftina, la 200 de kilometri de capitala.
Pentru unii dintre angajati, aproximativ 200, aceasta destinatie este mult prea departe. In aceasta situatie se afla Heidi Lyngsaa, de 38 de ani, care tocmai si-a pierdut locul de munca la faimoasa fabrica de bere.
Ca multi alti danezi, Lyngsaa si-a schimbat deja locul de munca de cateva ori si nu ii este frica de faptul ca se afla din nou in asteptare pe piata locurilor de munca. “Trebuie sa fim increzatori si sa continuam sa asteptam”, a declarat ea. Heidi se gandeste sa devina gradinar sau sa ingrijeasca oameni batrani si va face cursuri in acest sens.
Oamenii de aici nu isi fac griji ca nu vor avea cu ce sa-si intretina familia, intrucat ajutorul de somaj pentru urmatorii patru ani din momentul in care nu mai ai serviciu este de 90% din salariu. Pentru a asigura acest lucru, danezii platesc taxe de mai mult de 60% din venit. Sunt obligatii si drepturi, astfel ca Lyngsaa risca sa isi piarda ajutorul de somaj daca nu accepta orice slujba la mai putin de doua ore de casa.
Urmatoarea zi dupa ce a fost concediata, Heidi s-a dus sa se inregistreze la un oficiu de someri. Este unul chiar nu departe de fostul loc de munca, unde consilierii, cu ajutorul computerelor, au lista joburilor libere din toata tara.
Soren Jensen este un alt angajat care si-a pierdut serviciul acum doua luni. Cand a ajuns la oficiul de someri, desi are 32 de ani, a gasit 22 de joburi care sa i se potriveasca. “Cel putin cinci dintre ele erau destul de promitatoare, procentajul fiind destul de mare”, a declarat el.
In fiecare an in Danemarca aproximativ 250.000 de oameni isi pierd locul de munca. In acelasi timp insa, se creeaza la fel de multe sanse. Atat angajatii, cat si angajatorii au invatat sa ofere sanse. Este interesant ca in Danemarca afacerile merg mana in mana cu angajamentele pe care si le iau oamenii unii fata de ceilalti. Economia de piata nu este aici ca o jungla si nu a exclus grija oamenilor unul fata de celalalt.
Consensul dintre angajati si angajatori este atat de prolific incat in momentul in care guvernul a incercat sa elimine ajutoarele de somaj pentru a avea muncitori mai specializati, angajatorii au fost cei care s-au opus. Ei au protestat, spunand ca o asemenea schimbare ar rupe echilibrul social care face Danemarca atat de competitiva.
Geografic, Danemarca este intre Marea Britanie si Suedia, iar ca mentalitate este un mix intre cele doua. Dupa cum spune Verner Sand Kirk, “danezii au siguranta suedezilor si flexibilitatea britanicilor”.
Verner Sand Kirk face parte din Ministerul Angajarii din Danemarca si s-a intalnit in ultimul timp cu mai multi oficiali din Europa si chiar Asia, China, care doreau sa importe “flexsecuritatea”.
Guvernul francez pretinde ca danezii au fost muza legii controversate privind munca tinerilor, dar Kirk considera ca nu au aplicat cum trebuie ideea.
“Daca preiei numai flexibilitatea fara securitate, este dificil sa o poti implementa pur si simplu acasa la tine”, a declarat el.
Studentii danezii au protestat si ei. Totusi, protestele lor nu se compara cu ceea ce s-a intamplat in Franta.
Soeren Kaj Andersen, profesor de sociologie la Universitatea din Copenhaga, crede ca globalizarea va duce la migrarea fortei de munca. “Muncitorii ieftini polonezi ar putea ameninta sistemul si nivelul salariilor din Danemarca”, a afirmat el.
Totodata, Soeren considera ca cea mai mare problema in urmatorii 10 ani va fi corelarea comunitatii de imigranti, unde rata somajului este mult mai mare, cu piata de munca reala pentru a evita efectul de imbatranire a populatiei.
Problemele din Danemarca nu sunt diferite de cele ale tarilor europene. In timp ce solutiile pe care le propune nu pot fi exportate in intregime, ea poate totusi sa inspire restul Europei.
Fostul prim-ministru Poul Nyrup Rasmussen, care a redus rata somajului de la 13% la 5% in 1990, se afla acum la conducerea Socialistilor Europeni. El spera sa existe la un moment dat o “coalitie cu scopuri comune” in Europa, iar guvernele sa investeasca in educatie, in piata de munca si in reintegrarea mamelor pe piata locurilor de munca. “Putem sa ne ajutam reciproc pentru a ajuta la cresterea economica si pentru a ne indrepta intr-o directie comuna”.
Capitala Europei, Bruxelles, nu are puterea necesara pentru a impune un model social. Totusi, cu o economie care stagneaza si cu 19 milioane de someri, Europa ar trebui sa se gandeasca la noi solutii.