Ce-ar fi să vă desfătați de sărbători cu romane despre femei ale căror vieți întrec imaginația? Fie că ne sunt contemporane – ca incredibila Nadia Comăneci – „micuța comunistă” care a zguduit mapamondul în anii 70, fără să schițeze un zâmbet, ori în urmă cu un secol ori aproape două ca Martha cea fascinată de cumnatul ei, Sigmund Freud, ori Hazrat Mahal, soția de rege care a aprins flacăra dorului de libertate al Indiei, fie trăind acum mai bine de o mie de ani, fie ca Doamna Murasaki, prima romancieră a lumii de la curtea imperială japoneză, ele se transformă în personaje excepționale.
Gimnastă-miracol
Este personajul romanului Fetița care nu zâmbea niciodată de Lola Lafon, privită în dublu context, estic și vestic. Nadia Comăneci a atins perfecțiunea ca gimnastă, iar la Montréal, în 1976, performanța ei a fost incredibilă pentru întreaga planetă. Fetița-minune a Estului comunist a devenit idolul unei generații și mândria unei națiuni aflate într-un deceniu mai relaxat, când România condusă de Ceaușeascu părea că se distinge prin atitudinea antisovietică.
Lola Lafon analizează drama și prețul cerut de performanța maximă, căci îndată ce Nadia iese din vârsta copilăriei și începe să crească, corpul i se schimbă. Prizoniera unei imagini create de reușita ei impecabilă și simbolul unui sistem, Nadia nu-și găsește locul, supusă presiunilor și manipulării. Chiar și când alege libertatea și părăsește România, intră în jocul altor jocuri de manipulare, cu alte reguli, ale Occidentului. Dialogul imaginar între autoare și legendara gimnastă reînvie anii Războiului Rece și atmosfera sumbră a unui sistem totalitar.
Amanta din umbră
Părintele psihanalizei, Sigmund Freud, a fost suspectat de o legătură interzisă cu Minna, sora soției sale, Martha. Cele două surori au ales căi deosebite: Martha s-a căsătorit cu un tânăr promițător și s-a dedicat vieții de familie, Minna cea extrem de inteligentă și cu educație superioară majorității tinerelor femei ale vremii refuzase căsătoria, fiindcă își dorea independența și lucra ca doamnă de companie, cu riscurile de a rămâne fără slujbă. Viața în Viena sfârșitului de secol XIX le creează dificultăți tuturor și-i aduce laolaltă, când Minna apelează la ajutorul surorii ei.
Martha însăși nu are o existență comodă: are șase copii de crescut și un soț dedicat studiului și pacienților, cazurile medicale îl conduc spre teorii șocante, dacă nu chiar scandaloase, despre sexualitate. Freud are de susținut propria luptă, căci psihanaliza provoacă reacții severe în mediul academic, iar descoperirile sale despre instincte și complexe ating zona interzisă a sexualității. Asemenea teorii îi provoacă soției sale doar dezgust, le consideră pornografie, însă pe Martha cea inteligentă și curioasă o fascinează. Ea trăiește mari dileme, prinsă între sentimentele față de sora ei și atracția față de soțul acesteia.
Regina luptătoare
Kenize Mourad evocă evenimente istorice puțin cunoscute din istoria Indiei, transformată în colonie engleză, prin cucerirea succesivă a regatelor ei. În 1856, ambițiile Angliei vizează bogatul regat Awadh, unde musulmanii și hindușii trăiau în pace și prosperitate. Regele Wajid Ali Șah refuză anexarea, așa că este arestat și ținut prizonier, fapt ce declanșează lupte între soldații indieni, ajutați de populația revoltată, și englezi. În fruntea indienilor se află cea de-a patra soție a regelui, Hazrat Mahal, care devine sufletul revoltei, dar ajutată de rajahul Jai Lal.
Povestea de dragoste a celor doi se proiectează pe fundalul unei lumi pline de culoare și mișcare: englezi plini de cruzime și calculați în obținerea stăpânirii unui regat bogat cu profituri incalculabile, indieni care ajung trădători, regele slab pentru care contează mai mult plăcerile muzicii și ale jocului decât de politica statului, soțiile preocupate de privilegii și proprietăți. Toate reușesc să distrugă Lucknow, orașul de aur și argint, splendid loc al armoniei în care trăiau musulmani și hinduși, bogați și săraci.
Romanciera și Prințul seducător
Doamna Murasaki a trăit în epoca Heian, când civilizația japoneză și viața aristocrației ating culmi de rafinament, iar femeile au privilegiul unei educații superioare ce le pune în valoare talentul și firea artistică. Inspirată de istoriile auzite și trăite, l-a imaginat pe Genji ca pe un prinț seducator, căruia nu-i rezistau nici doamne rafinate, nici tinere inocente. Dar viața primei romanciere a lumii este prea puțin cunoscută, o reînvie Liza Dalby, scriitoare americană contemporană, acaparată de cultura japoneză – a făcut ucenicie de gheișă și este până astăzi singura străină admisă în tagma gheișelor. Povestea Doamnei Murasaki este mai mult decât un roman biografic ori fresca unei lumi, este enciclopedia frumuseții fragile și efemere, a grației și a poeziei.