Foștii păgubiți ai regimului comunist care au avut norocul să primească acțiuni la Fondul Proprietatea (FP) s-au resemnat cu prețul acțiunilor de pe bursă, în condițiile în care acțiunile se tranzacționează acum la un preț egal cu cel din septembrie 2010 când Franklin Templeton a preluat administrarea fondului, iar acțiunile nu erau nici măcar listate.
Ei au cerut însă în AGA ca administratorul să încerce să plătească mai repede dividendele care li se cuvin din profitul pe anul trecut. AGA de bilanț are loc o dată pe an, în luna aprilie, iar pe ordinea de zi sunt situațiile financiare pe anul precedent și propunerea privind distribuirea de dividende.
“De ce nu ne dați dividendele mai repede? Măcar în aprilie. Pentru că noi cu banii aceștia ne facem planuri, ori de sănătate, ori de vacanță”, a fost întrebarea unui acționar.
Un alt acționar, mult mai virulent, l-a acuzat pe administratorul fondului că întârzie deliberat distribuirea dividendelor pentru a ține mai mult timp banii în cont. “Aveați suficient timp la dispoziție ca să finalizați situațiile financiare până în martie, iar în aprilie să ne dați dividendele, însă vreți să dați dividendele cât mai târziu ca să țineți banii la bancă și să încasați dobânzi”, a declarat el.
Problema ridicată de acționarii FP este veche pe piața de capital din România, unde companiile încep abia în iunie să plătească dividendele pe anul precedent, iar unele amână plata dividendelor până în septembrie sau octombrie, lucru care nu se întâmplă pe piețele dezvoltate, unde companiile plătesc dividende trimestrial, chiar pe parcursul anului fiscal.
Miza dividendelor de la FP este foarte mare, având în vedere că suma brută pe care fondul o va distribui în acest an se ridică la 120 mil. euro. Doar Petrom dă dividende mai mari (400 mil. euro).
Pentru cei 10.000 de acționari ai Fondului Proprietatea este important să-și ia banii cât mai repede, deoarece fiecare zi de întârziere înseamnă câștiguri mai mici. De exemplu, cine deține 2 milioane de acțiuni FP are dreptul la dividende brute de 77.000 de lei și va încasa aproape 64.800 de lei net (circa 14.800 de euro). Această sumă pusă la bancă la o dobândă de 7% pe an aduce în două luni o dobândă de 170 de euro. Pentru un acționar instituțional, care deține 200 de milioane de acțiuni, cele două luni de întârziere la plata dividendelor înseamnă pierderi de 17.000 de euro.
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, a declarat însă că reglementările actuale nu permit plata mai rapidă a dividendelor, care trebuie aprobate mai întâi în AGA, iar apoi legea obligă la o perioadă de câteva săptămâni până la data de înregistrare când vor fi identificați acționarii îndreptățiți să primească dividende. El a spus că pe viitor fondul va încerca să accelereze procesul de distribuire a dividendelor.
Adunarea Generală a Acționarilor de la Fondul Proprietatea a debutat fără incidente. Mai întâi, Mark Mobius, figura emblematică a celor de la Franklin Templeton, care la cei 75 de ani ai săi continuă să vină în România de câteva ori pe an pentru a participa la AGA de la FP, a susținut o prezentare în care a arătat evoluția FP în comparație cu cea a altor fonduri închise administrate de Templeton. El le-a spus din nou acționarilor că fondurile de investiții dedicate piețelor de frontieră primesc tot mai mulți bani de la investitori și că aceste fonduri caută oportunități și se vor opri cu siguranță și asupra României.
Nimeni nu a mai aplaudat însă prezentarea sa, ca în alte ocazii, semn că acționarii s-au săturat de promisiuni. După un an și jumătate în care Templeton a administrat Fondul Proprietatea, perioadă în care a încasat comisioane de circa 11 mil. euro, prețul acțiunilor este de 0,54 de lei, la fel ca în septembrie 2010, când fondul nu era nici măcar listat, iar discountul dintre prețul acțiunilor și valoarea activului net este tot de 50%. Asta deși Templeton și-a asumat ca principal obiectiv atragerea de investitori și creșterea valorii acțiunilor FP.
Greg Konieczny, managerul FP, a prezentat apoi bilanțul administrării FP în ultimul an. El a arătat că numărul de acționari instituționali străini a crescut de la 39 înainte de listare la 183 în prezent, iar participațiile lor au urcat de la 13,6% în decembrie 2010 la 48% în prezent.
Problema este că majoritatea investitorilor străini atrași de fond în această perioadă sunt fonduri speculative (de hedging) care au cumpărat acțiunile de pe bursă la promoție, adică la prețuri cu 50% sau chiar 65% mai mici decât valoarea activelor, și care acum presează administratorul să vândă active și să împartă banii acționarilor.
Propunerea a venit din partea fondului american de hedging Elliott, cel mai mare acționar al FP, care a ajuns să dețină 13,91%, și a fost îmbrățișată de voie-de nevoie și de Franklin Templeton, mai ales după ce acționarii au aprobat la începutul lunii aprilie ca administratorul să încaseze un comision suplimentar din sumele pe care le va distribui acționarilor în urma vânzării activelor.
Propunerea de răscumpărare a unui pachet de până la 8% din acțiunile FP, pe care Templeton a susținut-o în AGA de ieri, a fost votată cu o largă majoritate de acționari, fiind susținută de Elliott. Pachetul ce urmează a fi răscumpărat, de 1,1 miliarde de acțiuni, valorează în prezent pe bursă 594 mil. lei (136 mil. euro).
Dacă administratorul FP va răscumpăra toate acțiunile la acest preț, atunci va încasa un comision suplimentar de circa 2 milioane de euro, adică 1,5% din valoarea acțiunilor răscumpărate.
Principala problemă este de unde va lua fondul acești bani, având în vedere că dividendele pe care le încasează de la companiile din portofoliu merg oricum către acționarii FP sub formă de dividende. “Banii vor proveni din vânzări de active din portofoliu”, a declarat Greg Konieczny. El a spus că în acest moment nu știe ce participații vor fi vândute. FP a mandatat Citibank să-i caute cumpărători pentru participațiile deținute în companiile de distribuție a energiei electrice și de distribuție a gazelor.
Acționarii au mai întrebat dacă FP va mai realiza și investiții noi sau toți banii vor fi distribuiți către acționari, iar răspunsul celor de la Templeton arată că au renunțat la reinvestirea banilor rezultați din vânzări de active, așa cum a cerut Elliott. O astfel de strategie duce pe termen lung la lichidarea fondului.
“Prioritatea noastră este în acest moment creșterea prețului acțiunilor. Este greu de găsit o investiție mai profitabilă decât Fondul Proprietatea în acest moment, pentru că acțiunile se tranzacționează la un discount de 50%, ceea ce înseamnă că fiecare acțiune răscumpărată aduce un profit de 100% acționarilor fondului”, a spus Greg Konieczny, managerul FP.
Acțiunile răscumpărate vor fi anulate, ceea ce înseamnă că activul net al fondului se va împărți la un număr mai mic de acțiuni, deci valoarea activului net unitar (VUAN) va fi mai mare. Asta ar trebui, teoretic, să determine și o creștere a prețului acțiunilor pe bursă.
Acționarii FP au mai aprobat ieri anularea celor 240 de milioane de acțiuni răscumpărate de fond anul trecut și reducerea corespunzătoare a capitalului social, ceea ce va determina și o creștere ușoară a VUAN-ului.
Fostul președinte al Cocor a cerut tragerea la răspundere a Templeton
Punctul culminant al AGA de ieri s-a înregistrat când Dan Bărbulescu, fostul președinte al Consiliului de Administrație de la Cocor, a cerut în calitate de acționar al FP începerea acțiunii în răspundere împotriva administratorului Franklin Templeton pentru management defectuos. El a reclamat faptul că anul trecut Templeton a folosit informații privilegiate pentru a vinde un pachet de acțiuni Oil Terminal.
Tranzacția la care el se referă a avut loc pe 9 iunie 2011, când FP a vândut un pachet de 9 milioane de acțiuni Oil Terminal, după ce Consiliul de Administrație ar fi aprobat convocarea AGA în vederea majorării capitalului social cu niște terenuri deținute de stat, care ar fi diluat participațiile celorlalți acționari.
Convocatorul AGA a fost publicat pe 10 iunie 2011, la o zi după tranzacția realizată de FP, iar Bărbulescu a afirmat că Templeton ar fi folosit informația privind convocarea AGA, la care avea acces deoarece are un membru în Consiliul de Administrație al Oil Terminal.
Ulterior, prețul acțiunilor a scăzut puternic, de la 0,3681 lei/acțiune (prețul de vânzare al FP) la sub 0,2 lei/acțiune. În prezent, acțiunile OIL se tranzacționează la 0,1565 lei/acțiune. “Înțeleg că ceea ce ne reproșează domnul Bărbulescu este că am vândut pe maxime”, a comentat Greg Konieczny, managerul FP. “Problema e de ce nu ați vândut tot?”, a fost replica lui Bărbulescu.
Propunerea sa a fost introdusă pe ordinea de zi, dar a fost respinsă de acționari.