Datoria externă totală a continuat tendința ascendentă și a atins un nou maxim istoric, de 87 mld. euro, după un salt de aproape un miliard de euro în al doilea trimestru.
Totuși, ritmul de creștere s-a temperat în absența intrării unor noi tranșe de la FMI și Comisia Europeană (CE).
În primul trimestru s-a înregistrat un avans al datoriei de 6 mld. euro față de sfârșitul anului trecut, creșterea venind în principal pe fondul intrării tranșelor de la FMI și CE, de 2,4 mld. de euro și respectiv 1 mld. euro, precum și a eurobondurilor în valoare de 1 mld. euro lansate de România.
“Către finalul acestui an ar trebui să vedem creșteri semnificative ale datoriei externe pe fondul împrumuturilor de la FMI și CE. Creșterea datoriei sectorului privat va fi redusă din cauza deteriorării perspectivelor economiei românești”, a comentat Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.
În trimestrul al treilea urmează să se vadă în datoria externă și a cincea tranșă din împrumutul de la FMI în valoare de circa 900 mil. euro, care a intrat la rezerva BNR în iulie, precum și suma de 1,5 mld. euro, care ar urma să fie virată de CE în septembrie.
Creșterea datoriei externe din trimestrul al doilea a fost determinată în principal de datoria pe termen lung, în condițiile în care datoria pe termen scurt a rămas la un nivel comparabil cu cel de la finele lunii martie, de 12,5 mld. euro. În condițiile perspectivelor de înrăutățire a situației economiei, unii analiști apreciază că majorarea datoriei externe va fi indusă în continuare în principal de creșterea datoriei pe termen mediu și lung.
Datoria externă privată acumulată de bănci și companii continuă să reprezinte mai mult de jumătate din datoria externă totală a României, însă ritmul de creștere s-a atenuat semnificativ.
În al doilea trimestru datoria băncilor a revenit pe panta descendentă, în timp ce la nivelul companiilor a continuat creșterea atât a împrumuturilor atrase din afară pe termen scurt, cât și a celor pe termen lung. Băncile aveau la sfârșitul lui iunie o datorie externă de 21,4 mld. euro, în scădere față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor BNR. Schimbarea de tendință vine după ce în primul trimestru băncile și-au majorat datoria pe termen scurt pentru prima dată de la sfârșitul anului 2008, când s-a înregistrat un vârf istoric de aproape 25 mld. euro, în timp ce soldul datoriei pe termen lung a scăzut.
La nivelul companiilor datoria externă a urcat în al doilea trimestru cu aproape 500 mil. euro, cea mai mare parte fiind pe termen scurt. “Revenirea economiei de la începutul acestui an, precum și îmbunătățirea perspectivelor acesteia după primirea banilor de la FMI și CE au sporit încrederea creditorilor externi. În consecință, aceștia din urmă au majorat ușor creditele acordate companiilor românești”, a mai spus Chideșciuc.
Începând de anul trecut, îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental. În al doilea trimestru datoria guvernamentală externă a înregistrat o ușoară scădere. Însă perspectivele sunt de creștere a îndatorării sectorului guvernamental, având în vedere necesitățile de finanțare mari determinate de situația fiscală precară.