Necesarul mare de finanțare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 5 miliarde de lei în luna mai, peste pragul de 200 de miliarde de lei (49 miliarde de euro), după ce în aprilie se înregistrase o scădere a datoriei cu 3,5 miliarde de lei față de luna precedentă.

Ritmul de creștere s-a temperat însă comparativ cu anul trecut, când erau creșteri de la o lună la alta și cu 10-13 mld. lei.

Majorarea datoriei publice din luna mai a fost determinată în principal de împrumuturile în valută, Trezoreria luând în luna mai 939 de milioane de euro de la bănci, printr-o emisiune de obliga­ți­uni în valută pe piața internă, cu maturitate de trei ani. Suma reprezintă circa 3,9 miliarde de lei.

Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank, amintește că împrumutul a fost contractat după ce Banca Națională a redus rata rezervelor minime obligatorii la valută de la 25% la 20%, cu aplicabilitate din luna mai.

“Având în vedere că statul avea de plătit în luna iulie circa 2,5 miliarde de euro, necesarul de finanțare trebuia asigurat din timp. În plus, titlurile de stat denominate în lei emise în luna mai au avut o valoare de circa 5 miliarde de lei, comparativ cu o sumă ajunsă la scadență de 3,9 miliarde de lei (aferentă titlurilor emise anterior), ceea ce reprezintă pe net o creștere a datoriei cu încă 1,1 mld lei.”

Comparativ cu sfârșitul anu­lui trecut, datoria s-a ma­jorat cu 6 miliarde de lei în primele cinci luni ale aces­tui an, ponderea ei în PIB trecând de 37%. Ritmul de creștere a datoriei a încetinit însă, având în vedere că în perioada ia­nuarie – mai 2010 soldul datoriei publice s-a majorat cu 31 mld. lei.

Și situația la patru luni evidențiază o temperare a ritmului alert de creștere a datoriei din ultimii doi ani, care devenise în­gri­jorător în 2010, apro­piind datoria pu­blică de 40% din PIB. În pe­rioa­da ia­nua­rie – aprilie 2011 da­toria publică a crescut cu doar 1 mld. lei, față de creșterea de 26,6 mld. lei în primele patru luni din 2010, din care aproximativ 13,6 mld. lei au fost tranșe din împrumuturile de la FMI și Comisia Eu­ropeană.

După ce în ia­nua­rie 2011 datoria pu­blică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat trendul as­cen­dent, iar ritmul de creștere s-a accen­tuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%. Aprilie a venit cu o scădere a datoriei față de martie, pentru ca în mai să se reia ascen­siunea.

În luna mai datoria publică deno­mi­nată în lei a fost de 85,3 mld. lei, nivel comparabil cu cel din aprilie, în timp ce datoria denominată în euro a ajuns la 84,5 mi­liarde de lei, în creș­te­re cu 4,7 miliarde de lei.

Important în ceea ce privește ma­nage­mentul datoriei pu­blice este extin­derea maturității acesteia, iar în acest sens se observă o îmbunătățire, Minis­te­rul de Finanțe reușind să atragă finan­ța­re pe sca­dențe mai mari de un an, a afir­mat Molnar. În plus, diminuarea de­fi­ci­tu­lui fis­cal conduce la o încetinire a rit­mu­lui de creștere a datoriei publice în timp.

Până acum structura datoriei Româ­niei avea un profil nefavorabil al sca­den­țelor, având în vedere pon­derea mare a îm­pru­mu­tu­rilor pe ter­men scurt, de sub 1 an. Însă, în ulti­ma pe­rioa­dă, îm­pru­­muturile cu sca­dențe lungi au cres­cut, în timp de cre­di­te­le cu scadențe pe ter­men scurt au scă­zut ușor.

“Având în vedere evoluțiile actuale și angajamentele pe care gu­vernul și le-a asu­mat în fața FMI și Co­misiei Europene, este de aș­tep­tat ca datoria pu­bli­că raportată la PIB să-și încetinească consi­de­rabil ritmul de creștere față de ceea ce a fost ob­servat în ultimii doi ani”, anticipează eco­no­mis­tul RBS Bank.

Ea a menționat că evoluția datoriei publi­ce în ter­meni relativi (raportat la PIB) depin­de de mai mulți factori: ritmul de creștere a PIB – o influență în sensul scă­derii datoriei ar putea fi o creștere a PIB mai rapidă decât creșterea datoriei în termeni nominali, evoluția deficitului fiscal, dar și de realizarea planului de pri­va­tizare – sumele obținute astfel repre­zentând o sursă de finanțare care de­grevează statul de a cumula noi datorii.

La nivel european și chiar mondial a devenit îngrijorătoare creșterea alertă a datoriilor publice, în urma măsurilor de urgență și a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile să iasă din recesiune. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare și ratele de îm­prumut pe piețele externe sunt mai mari.

Ce s-a întâmplat anul trecut?

România mai are loc să-și majoreze da­toria până la atingerea plafonului de 60% din PIB, agreat la nivel eu­ropean, însă pro­blema, cel puțin până în decem­brie 2010, a fost accelerarea ritmu­lui de creș­tere și direc­țio­narea banilor pre­pon­derent către chel­tu­ieli curente cu pen­siile și salariile, în timp ce cheltuielile cu in­ves­tițiile au rămas la un nivel extrem de redus. Dacă în perioada 2003-2006, de exemplu, ritmul de creștere al datoriei publice de la un an la altul nu trecea de 10%, în ultimii ani creșterea anuală a accelerat și nu a mai coborât sub 30%.

Anul trecut datoria publică a conti­nuat să crească într-un ritm rapid de 32%, în condițiile în care statul s-a îm­pru­mutat masiv și a ajuns la un nou ma­xim istoric de 194 mld. lei (46 mld. euro), iar ponderea în PIB a fost de aproape 38%, sub pragul impus de criteriile de la Maastricht (60% din PIB).

Datoria publică a crescut însă de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu circa un mld. euro pe lună. Deși finanțele au reu­șit să reducă ușor deficitul bugetar, ritmul rapid de creștere al datoriei publice și perspectivele slabe privind creșterea economică erau percepute în 2010 ca fiind principalele vulnerabilități.

Deficitul bugetar s-a redus în 2010 cu circa 3 mld. lei comparativ cu 2009, la 33,3 mld. lei, în timp ce datoria publică a urcat cu 46,5 mld. lei. Între datoria publică și deficitul bugetar există un decalaj, având în vedere istoricul și dobânzile.

Subiecte #buget#datoria publica#economie