Europa de Est, regiunea unde monedele si actiunile companiilor au avut impreuna randamente denominate in dolari de aproximativ 50% in acest an, da semne ca pierde statutul de principal magnet pentru investitii de pe continent din cauza datoriilor din ce in ce mai mari, scrie Bloomberg.
Forintul ungar este cel de-al doilea cel mai slab performer in ultima luna dintre monedele a 26 de state cu piete emergente, pierzand o parte din avansul pe care il castigase in fata dolarului dupa 10 martie, care a ajuns la 33%. Slovacia, Polonia, Bulgaria si Cehia sunt in primele sapte state care se confrunta cu o crestere rapida a riscului de credit (riscul ca un debitor sa nu isi poata rambursa o parte sau tot imprumutul) dintre cele 21 de tari ale caror CDS-uri (credit default-swaps – instrumente derivate pentru transferul riscului de credit) sunt monitorizate de Bloomberg. Indicele NTX New Europe Blue Chip, alcatuit din cele mai mari companii listate la bursa din Europa Centrala si de Est, a coborat 2,7%, dupa ce pe 16 noiembrie atingea un nivel maxim al ultimelor 11 luni de 1.208,60 puncte.
Europa de Est, codasa la iesirea din criza
“Unii investitori ar putea subestima potentialul de inrautatire a situatiei” pentru monede si obligatiuni, a spus Tim Haaf, care administreaza active de pe pietele emergente pentru Pacific Investment Management din Newport Beach, California, o filiala a asiguratorului Allianz. “Lumea iese din criza, insa Europa de Est inca trebuie sa solutioneze problema datoriilor foarte mari si a datoriilor externe in crestere, iar acest proces poate sa dureze.”
Deficitele publice din ce in ce mai mari au fortat membrii Uniunii Europene, printre care Polonia si Letonia, sa amane adoptarea monedei euro. Romania si Ungaria a trebuit sa implementeze reduceri bugetare care au exacerbat recesiunea, pentru a indeplini criteriile impuse de institutiile internationale care au oferit statelor credite de 20 mld. euro fiecareia pentru a-si finanta deficitele de cont curent si cele bugetare.
Statele de la est de Zidul Berlinului au iesit de sub comunism acum 20 de ani si au imbratisat piata libera, cu ambitii mari, dorind sa prinda din urma Vestul in ceea ce priveste standardele de viata. In cele doua decenii aceste tari au postat cresteri economice net superioare celor ale statelor din Vest, depasind in unele cazuri chiar 10%.
Crestere de 2,5% in 2010
Aceste state se bazeaza acum pe ajutoare in valoare totala de 100 mld. dolari, 69% din creditele oferite de institutiile internationale in frunte cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala la nivel mondial, potrivit Bloomberg.
Comisia Europeana estimeaza ca datoria guvernamentala a Ungariei va depasi 75% din PIB-ul statului in urmatorii trei ani, iar in Polonia datoria va creste pana la 61% din PIB in 2011. Comisia a mai anuntat ca deficitul bugetar al Letoniei va ajunge la 12,3% din PIB in 2010, in timp ce in Polonia va urca la 7,5% anul viitor.
“Este putin probabil ca ratele de crestere in regiune sa revina la nivelurile dinainte de criza”, a spus Arend Kapteyn, economist-sef pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa la Deutsche Bank din Londra. Statele din Europa de Est au beneficiat in perioada 2002 – 2008 de capital strain echivalent cu 8% din PIB-ul anual pentru a-si finanta boom-ul procesului de creditare, a spus el. “Nu credem ca aceste fluxuri de capital vor mai avea aceeasi amploare ca in trecut.”
Indicii bursieri ai regiunii au avut o evolutie pozitiva in acest an chiar daca economia Europei Centrale si de Est este asteptata sa se contracte cu 6,3% in 2009. Anul viitor patru state vor continua sa posteze scaderi economice, iar printre acestea se numara si Ungaria, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. In 2010, sase dintre economiile din regiune vor creste cu 1% sau mai putin anul viitor, iar la nivel de ansamblu cresterea va fi in medie de 2,5%.
Codasii zonei euro raman vulnerabili
Dupa o perioada de calm, ies din nou la suprafata intrebari si temeri privind evolutia celor mai slabe economii din Europa. Un motiv de ingrijorare il reprezinta cresterile preturilor instrumentelor de tip credit-default swap ale Greciei, Irlandei, Portugaliei si Italiei. Investitorii cumpara aceste instrumente derivative, care practic le aduc venituri daca statele intra in faliment, si reprezinta astfel o asigurare impotriva datoriilor guvernamentale in crestere. Luna trecuta, guvernul grec a anuntat ca deficitul bugetar va ajunge la 12,7% din PIB in acest an – cea mai ridicata valoare intre cele 16 state ce alcatuiesc zona euro, si de doua ori mai mare decat estimarile anuntate in urma cu doua doua luni. Mai mult, unii angajati din sectorul public au iesit in strada cerand statului sa adopte masuri care sa combata cresterea somajului. “Cele mai slabe economii din Uniunea Europeana raman vulnerabile, iar investitorii ar trebui sa se astepte la o volatilitate crescuta”, a spus Scott MacDonald, director de cercetare in cadrul bancii de investitii Aladdin Capital.