Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare
producător local de energie, care se ocupă și de înființarea
Hidroenegetica, spune că România are nevoie de două companii
energetice puternice care să se poată bate de la egal la egal cu
tot felul de “republici” așa cum sunt CEZ (Cehia), E.ON (Germania),
Enel (Italia), grupuri care au reușit să-și construiască prezențe
semnificative pe plan local.
David, om-cheie în structura actuală a sistemului energetic, a avut
recent un schimb de replici destul de dur cu un reprezentant al
Petrom, cea mai mare companie locală, care a culminat cu fraza “Să
nu lăsăm România să ajungă o republică a OMV”. Șeful Hidroelectrica
își menține această părere și spune că grupuri precum CEZ, care
sunt adesea date ca exemplu pentru piața locală, nu sunt un model
în sine, ci au ajuns așa pentru că au beneficiat de un context
favorabil. “Nici ei nu sperau să ajungă așa departe. Au intrat ca
în brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit.”
Deși mult întârziat, David spune că planul reorganizării sistemului
energetic trebuie să depășească gradul de politizare excesivă
pentru că acum a venit scadența ultimilor 20 de ani în care nu s-a
făcut mare lucru.
“Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplat
în ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute de milioane de euro fără
nicio viziune, iar acum a venit scadența. Acum sunt eliminate
subvențiile pentru minerit, acum trebuie să ne aliniem la
investițiile de mediu pentru că termenele au început să expire.
Sectorul termo este în continuare cel mai mare din România, iar
acest lucru este o vulnerabilitate enormă. Acum au cam început să
expire toate termenele și din păcate timingul este foarte prost pe
fondul crizei”, spune David.
16 procese împotriva giganților
Ideea restructurării sistemului energetic nu mai este de mult o
noutate în contextul în care în ultimii ani au fost anunțate mai
multe idei de reorganizare, dar niciuna nu a fost pusă în practică.
Dacă inițial era gândită o singură mare companie, un așa-zis
campion local, ulterior, fără prea multe explicații, s-a trecut la
înființarea a două companii. Deși acestea ar fi trebuit să intre în
funcțiune de la începutul acestui an, mai târziu s-a dat ca termen
luna iulie. Nici acest termen nu mai poate fi însă ținut, noua data
fiind stabilită pentru începutul anului viitor. David spune că
totuși toate deciziile de reorganizare s-au luat pe baza unor
studii de sute de pagini în care au fost analizate zeci de
scenarii, cel pe care se merge acum fiind dintre cele mai bune.
“Sperăm că de la începutul anului viitor cele două companii să fie
funcționale astfel încât să poată începe un exercițiu financiar
complet. Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceasta
fiind principala cauză a întârzierilor. Electra și Hidroenergetica
se vor face în aceeași zi pentru că ambele vor lua părți din
Hidroelectrica. Noi ținem în loc un proces de însănătoșire a
sistemului energetic cu aceste procese”, explică David. Din
Electra vor face parte complexurile energetice Turceni, Rovinari și
Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Națională a Lignitului
Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu,
Târgu Jiu și Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale
București, sucursalele Termoelectrica Paroșeni și Termoserv
Paroșeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrița, Buzău, Cluj,
Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de Fier, Oradea, Sebeș și
Slatina.
În Hidroenergetica vor fi integrate și filialele Hidroelectrica
Hidroserv Bistrița, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porțile de Fier,
Hidroserv Curtea de Argeș, Hidroserv Sebeș, Hidroserv Hațeg și
Hidroserv Cluj, precum și o parte din Compania Națională a Huilei
(CNH), care va fi restructurată.
Fără CNH la început
David spune că totuși CNH nu va face parte din Hidroenegetica în
primă fază, aceasta urmând să fie integrată pe parcursul anului
2011. “Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere
economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie
să luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc
acum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom
lua o decizie clară”, explică David.
Redimensionarea producției de cărbuni vine ca urmare a unui
excedent de unități de producție bazate pe acest tip de combustibil
care sunt acum pe piața locală. În prezent, cam 50% din toată
energia din România vine din surse termo, în ultimii 20 de ani
nefiind pusă în funcțiune nicio unitate nouă.
“Capacitățile învechite pe gaze trebuie înlocuite cu capacități noi
și flexibile, dimensionate la realitățile de azi. Nu avem nevoie
de nu știu câte grupuri pe lignit, iar pe huilă cred că ar trebui
să mai existe maximum 600 MW. Acum se face o analiză a pieței care
va pregăti strategia energetică pentru anul 2035, iar la final ar
trebui să avem mixul energetic optim și să știm câți MW vechi vor
fi închiși și câți noi vor fi puși în picioare.”
Șeful Hidroelectrica spune că în lipsa acestor măsuri viitorul
sectorului termo din România este sumbru. “În maxim 6-7 ani trebuie
înlocuit tot ceea ce acum merge pe gaze. Peste 50% din
termocentrale trebuie închise. În patru luni trebuie să avem niște
concluzii coerente.” El crede că mixul energetic ar trebui să fie
format din surse hidro, nucleare și gaze.
Hidroenergetica – 4 miliarde de euro
În ceea ce privește investițiile de care are nevoie
Hidroenergetica, David le estimează undeva la 3-4 miliarde de euro
pe un interval de cinci ani. Banii vor veni mai ales din
parteneriate public-private, în care investitorii nu vor deține mai
mult de 50% din proiectele în care se vor implica, de la bănci, dar
și din fonduri proprii.
“Pe partea de cărbuni, vom închide termocentrala de la Deva, iar
la Paroșeni vom construi un grup nou care împreună cu cel existent
va ajunge la 600 MW. În următorii cinci ani vrem să punem în
funcțiune 1.000 MW în centrale pe cursul apei și minimum 500 MW în
centrale de pompaj”, enumeră David câteva dintre planurile pe care
le are pentru Hidroenergetica spunând că deja pentru 6 proiecte pe
partea hidro se află în discuții cu mai mulți parteneri.
“Acum, Hidroenergetica are o valoare de piață de circa 4 miliarde
de euro și estimez că după ce toate aceste planuri se vor
concretiza valoarea va crește cu circa 30%. Când va fi integrată și
CNH Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajați”, spune David.
Potrivit acestuia compania va fi pe “zero plus” în primul an de
funcționare, urmând ca în 2012 să fie listată pe Bursă.
Gigant la a doua centrală nucleară
În contextul în care șeful Hidroelectrica spune că energia nucleară
este chiar mai ieftină în unele cazuri decât cea hidro,
Hidroenergetica va participa la construirea celei de-a doua
centrale nucleare.
“Hidroenergetica va participa la realizarea celei de-a doua
centrale nucleare. Nu vom interveni în procesul reactoarelor 3 și
4 de la Cernavodă în contextul în care statul reprezentat de
Nuclearelectrica își va diminua participația.” În prezent, statul
deține 51% din proiectul de 4 miliarde de euro al celor două
reactoare noi de la Cernavodă, dar a anunțat că-și va diminua
această participație pentru că nu poate să și-o susțină.
David nu exclude nici intrarea companiei pe partea de producere de
energie din surse regenerabile cum ar fi parcurile eoliene, dar în
primă fază Hidroenergetica se va axa pe contractele de
echilibrare. De exemplu, în perioadele în care vântul nu bate,
pentru a nu fi perturbată funcționarea sistemului energetic,
producătorii de energie care intră rapid în funcțiune pot umple
aceste goluri. Aceste servicii se numesc servicii de
echilibrare.
CEZ nu este un model
De multe ori, ideea de a construi unu sau doi campioni energetici a
fost comparată cu reușita statului ceh de a forma CEZ, un grup care
a devenit printre cele mai puternice la nivel european.
“CEZ nu este un model. Eu nu cred într-un rol în Europa, ci în zona
Balcanilor. Nici ei, când au pornit la drum, nu au sperat să ajungă
atât de departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acum
ne-am trezit. Pe vremea când aceste grupuri făceau achiziții în
România, noi aveam alte priorități dacă se puteau numi așa. De fapt
nu au fost niciodată priorități”, spune David. Rând pe rând marile
grupuri străine au intrat pe piața locală și au cumpărat bucăți din
sistemul energetic, construindu-și astfel prezențe puternice. Deși
până acum câțiva ani privatizările trebuiau să meargă mai departe,
ulterior viziunea statului s-a schimbat, fiind lansată ideea
construirii unor companii puternice românești. Schimbarea de optică
a venit și în contextul în care nemulțumirile legate de modul în
care au fost realizate procesele de privatizare au escaladat. În
multe cazuri de privatizări, primul impact a fost cel al
concedierilor a zeci de mii de oameni, dar de cele mai multe ori
serviciile cum ar fi distribuția de energie electrică nu au
înregistrat îmbunătățiri. Sunt însă și excepții, cum este de altfel
chiar cazul CEZ, care s-a lansat într-o serie de proiecte majore de
investiții mai ales pe partea de producție de energie.
David spune că dezvoltarea celor două companii energetice în
regiune se va face prin două modalități: prin exportul de energie
și prin producția de energie în alte țări.
“Ne uităm deja la un proiect în regiune de vreo 400 MW pe gaze
pentru care concurența este extrem de dură”, a mai precizat David
fără a da detalii suplimentare.
Ce spune Mihai David despre
Energia după 1989: Din cauza politizării excesive plătim acum tot
ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute de
milioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadența.
Acum au cam început să expire toate termenele și din păcate
timingul este foarte prost pe fondul crizei.
Piedici în calea giganților energetici: Avem 16 procese intentate
împotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză a
întârzierilor. Electra și Hidroenergetica se vor face în aceeași zi
pentru că ambele vor lua părți din Hidroelectrica. Noi ținem în loc
un proces de însănătoșire a sistemului energetic cu aceste
procese.
Viitorul CNH: Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere
economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie
să luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum.
Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua o
decizie clară.
Valoarea de piață a Hidroenergetica: Acum, Hidroenergetica are o
valoare de piață de circa
4 miliarde de euro și estimez că după ce toate aceste planuri se
vor concretiza valoarea va crește cu circa 30%. Când va fi
integrată și CNH, Hidroenergetica va avea circa 18.000 de
angajați.