Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, care se ocupă și de înființarea Hidro­enegetica, spune că România are nevoie de două companii energetice puternice care să se poată bate de la egal la egal cu tot felul de “republici” așa cum sunt CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), grupuri care au reușit să-și construiască prezențe semnificative pe plan local.
David, om-cheie în structura actuală a sistemului energetic, a avut recent un schimb de replici destul de dur cu un reprezentant al Petrom, cea mai mare companie locală, care a culminat cu fraza “Să nu lăsăm România să ajungă o republică a OMV”. Șeful Hidroelectrica își menține această părere și spune că grupuri precum CEZ, care sunt adesea date ca exemplu pentru piața locală, nu sunt un model în sine, ci au ajuns așa pentru că au beneficiat de un context favorabil. “Nici ei nu spe­rau să ajungă așa departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit.”
Deși mult întârziat, David spune că planul reorganizării sistemului energetic trebuie să depășească gradul de politizare excesivă pentru că acum a venit scadența ultimilor 20 de ani în care nu s-a făcut mare lucru.
“Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am pră­pădit sute de milioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadența. Acum sunt eliminate sub­vențiile pentru minerit, acum trebuie să ne ali­niem la investițiile de mediu pentru că termenele au început să expire. Sectorul termo este în con­tinuare cel mai mare din România, iar acest lucru este o vulnerabilitate enormă. Acum au cam înce­put să expire toate termenele și din păcate timingul este foarte prost pe fondul crizei”, spune David.

16 procese împotriva giganților

Ideea restructurării sistemului energetic nu mai este de mult o noutate în contextul în care în ultimii ani au fost anunțate mai multe idei de reorganizare, dar niciuna nu a fost pusă în practică. Dacă inițial era gândită o singură mare companie, un așa-zis campion local, ulterior, fără prea multe explicații, s-a trecut la înființarea a două companii. Deși acestea ar fi trebuit să intre în funcțiune de la începutul acestui an, mai târziu s-a dat ca termen luna iulie. Nici acest termen nu mai poate fi însă ținut, noua data fiind stabilită pentru începutul anului viitor. David spune că totuși toate deciziile de reorganizare s-au luat pe baza unor studii de sute de pagini în care au fost analizate zeci de scenarii, cel pe care se merge acum fiind dintre cele mai bune. “Sperăm că de la începutul anului viitor cele două companii să fie funcționale astfel încât să poată începe un exercițiu financiar complet. Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor. Electra și Hidroenergetica se vor face în aceeași zi pentru că ambele vor lua părți din Hidroelectrica. Noi ținem în loc un proces de însănătoșire a siste­mului energetic cu aceste procese”, explică David. Din Electra vor face parte complexurile energetice Turceni, Rovinari și Craiova, Nuclear­electrica, Societatea Națională a Lignitului Olte­nia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâl­cea, Sibiu, Târgu Jiu și Hidroserv Râmnicu Vâlcea.
Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale București, sucursalele Termo­electrica Paroșeni și Termoserv Paroșeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrița, Buzău, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de Fier, Oradea, Sebeș și Slatina.
În Hidroenergetica vor fi integrate și filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrița, Hidroserv Sla­tina, Hidroserv Porțile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeș, Hidroserv Sebeș, Hidroserv Ha­țeg și Hidro­serv Cluj, precum și o parte din Compania Națională a Huilei (CNH), care va fi restructurată.

Fără CNH la început

David spune că totuși CNH nu va face parte din Hidroenegetica în primă fază, aceasta urmând să fie integrată pe parcursul anului 2011. “Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie să luăm o de­cizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua o decizie clară”, explică David.
Redimensionarea producției de cărbuni vine ca urmare a unui excedent de unități de producție bazate pe acest tip de combustibil care sunt acum pe piața locală. În prezent, cam 50% din toată energia din România vine din surse termo, în ultimii 20 de ani nefiind pusă în funcțiune nicio unitate nouă.
“Capacitățile învechite pe gaze trebuie înlocuite cu capacități noi și flexibile, di­mensionate la realitățile de azi. Nu avem nevoie de nu știu câte grupuri pe lignit, iar pe huilă cred că ar trebui să mai existe maximum 600 MW. Acum se face o ana­liză a pieței care va pregăti strategia energetică pen­tru anul 2035, iar la final ar trebui să avem mixul energetic optim și să știm câți MW vechi vor fi închiși și câți noi vor fi puși în picioare.”
Șeful Hidroelectrica spune că în lipsa acestor măsuri viitorul sectorului termo din România este sumbru. “În maxim 6-7 ani trebuie înlocuit tot ceea ce acum merge pe gaze. Peste 50% din termo­centrale trebuie închise. În patru luni trebuie să avem niște concluzii coerente.” El crede că mixul energetic ar trebui să fie format din surse hidro, nucleare și gaze.


Hidroenergetica – 4 miliarde de euro

În ceea ce privește investițiile de care are nevoie Hidroenergetica, David le estimează undeva la 3-4 miliarde de euro pe un interval de cinci ani. Banii vor veni mai ales din parteneriate public-private, în care investitorii nu vor deține mai mult de 50% din proiectele în care se vor implica, de la bănci, dar și din fonduri proprii.
“Pe partea de cărbuni, vom închide termo­centrala de la Deva, iar la Paroșeni vom construi un grup nou care împreună cu cel existent va ajunge la 600 MW. În următorii cinci ani vrem să punem în funcțiune 1.000 MW în centrale pe cursul apei și minimum 500 MW în centrale de pompaj”, enumeră David câteva dintre planurile pe care le are pentru Hidroenergetica spunând că deja pentru 6 proiecte pe partea hidro se află în discuții cu mai mulți parteneri.
“Acum, Hidroenergetica are o valoare de piață de circa 4 miliarde de euro și estimez că după ce toate aceste planuri se vor concretiza valoarea va crește cu circa 30%. Când va fi integrată și CNH Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajați”, spune David. Potrivit acestuia compania va fi pe “zero plus” în primul an de funcționare, urmând ca în 2012 să fie listată pe Bursă.
Gigant la a doua centrală nucleară
În contextul în care șeful Hidroelectrica spune că energia nucleară este chiar mai ieftină în unele cazuri decât cea hidro, Hidroenergetica va parti­cipa la construirea celei de-a doua centrale nu­cleare.
“Hidroenergetica va participa la realizarea celei de-a doua centrale nucleare. Nu vom inter­veni în procesul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă în contextul în care statul reprezentat de Nuclear­electrica își va diminua participația.” În prezent, statul deține 51% din proiectul de 4 miliarde de euro al celor două reactoare noi de la Cernavodă, dar a anunțat că-și va diminua această participație pentru că nu poate să și-o susțină.
David nu exclude nici intrarea companiei pe partea de producere de energie din surse regene­rabile cum ar fi parcurile eoliene, dar în primă fază Hidroenergetica se va axa pe contractele de echi­librare. De exemplu, în perioadele în care vântul nu bate, pentru a nu fi perturbată funcțio­narea sistemului energetic, producătorii de energie care intră rapid în funcțiune pot umple aceste go­luri. Aceste servicii se numesc servicii de echi­librare.

CEZ nu este un model

De multe ori, ideea de a construi unu sau doi campioni energetici a fost comparată cu reușita statului ceh de a forma CEZ, un grup care a de­venit printre cele mai puternice la nivel european.
“CEZ nu este un model. Eu nu cred într-un rol în Europa, ci în zona Balcanilor. Nici ei, când au pornit la drum, nu au sperat să ajungă atât de departe. Au intrat ca în brânză când noi dormeam. Acum ne-am trezit. Pe vremea când aceste grupuri făceau achiziții în România, noi aveam alte priorități dacă se puteau numi așa. De fapt nu au fost niciodată priorități”, spune David. Rând pe rând marile grupuri străine au intrat pe piața locală și au cumpărat bucăți din sistemul energetic, construindu-și astfel prezențe puternice. Deși până acum câțiva ani privatizările trebuiau să meargă mai departe, ulterior viziunea statului s-a schim­bat, fiind lansată ideea construirii unor companii puternice românești. Schimbarea de optică a venit și în contextul în care nemulțumirile legate de modul în care au fost realizate procesele de privatizare au escaladat. În multe cazuri de privatizări, primul impact a fost cel al concedierilor a zeci de mii de oameni, dar de cele mai multe ori serviciile cum ar fi distribuția de energie electrică nu au înregistrat îmbunătățiri. Sunt însă și excepții, cum este de altfel chiar cazul CEZ, care s-a lansat într-o serie de proiecte majore de investiții mai ales pe partea de producție de energie.
David spune că dezvoltarea celor două companii energetice în regiune se va face prin două modalități: prin exportul de energie și prin producția de energie în alte țări.
“Ne uităm deja la un proiect în regiune de vreo 400 MW pe gaze pentru care concurența este extrem de dură”, a mai precizat David fără a da detalii suplimentare.


Ce spune Mihai David despre


Energia după 1989: Din cauza politizării excesive plătim acum tot ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Am prăpădit sute de milioane de euro fără nicio viziune, iar acum a venit scadența. Acum au cam început să expire toate termenele și din păcate timingul este foarte prost pe fondul crizei.
Piedici în calea giganților energetici: Avem 16 procese intentate împotriva reorganizării, aceasta fiind principala cauză a întârzierilor. Electra și Hidroenergetica se vor face în aceeași zi pentru că ambele vor lua părți din Hidroelectrica. Noi ținem în loc un proces de însănătoșire a sistemului energetic cu aceste procese.
Viitorul CNH: Documentele sunt făcute fără CNH. Din punct de vedere economic nu mai avem nevoie de atâta cărbune. Anul acesta trebuie să luăm o decizie pentru că toate borcanele sparte se plătesc acum. Din 7 mine este posibil să mai rămână patru. În octombrie vom lua o decizie clară.
Valoarea de piață a Hidroenergetica: Acum, Hidroenergetica are o valoare de piață de circa
4 miliarde de euro și estimez că după ce toate aceste planuri se vor concretiza valoarea va crește cu circa 30%. Când va fi integrată și CNH, Hidroenergetica va avea circa 18.000 de angajați.